Q: Comunicare?

ComunicareComunicarea este un termen mult prea complicat pentru a putea fi înţeles de oamenii care conduc penitenciare. Chiar dacă societatea (inclusiv organizarea nostră) şi tehnologia au evoluat şi au adus comunicarea la un alt nivel, oamenii care conduc penitenciarele întotdeauna au avut tendinţa de a inversa trendul.

De fapt dacă stăm bine să analizăm aceste instituţii, indiferent de cine le-a condus până acum, nu au comunicat niciodată cu angajaţii săi. Ce vedem noi aici pe fsanp.ro e de fapt şi în cel mai bun caz o încercare de dialog a unei organizaţii exterioare cu instituţia. Şi s-a ajuns aici pentru în interiorul ei comunicarea lipseşte cu desăvârşire.

În 2007 10% din angajaţii ANP recunoşteau că se informează din teritoriu despre hortărârile luate în Maria Ghiculeasa. Procentul ar trebui să fie mai mare pentru că în acei 10% intră strict cei pentru care nu există alte canale de comunicare decât cele oficiale, nu şi cei care se informează prin prisma legăturilor interpersonale sau de „grup”.

Lipsa comunicării se simte la toate nivelele iar principalii vinovaţi sunt cei cu funcţii de conducere, oameni pentru care comunicarea este realmente o ameninţare. Boala şefilor din penitenciare este să cunoască totul dar numai pentru ei. Monopolul infomaţiei a devenit şi este un mecanism prin care se protejează. Tot ei sunt şi cei mai avizi cititori ai acestui site însă nu pentru dezbatere ci din motive lesne de înţeles.

Exemplul perfect este biroul de resurse umane din care nu răzbate nimic. Cursuri, misiuni sau alte oportunităţi nu sunt comunicate personalului niciodată. Sunt anunţaţi doar cei ce trebuie să ştie. Egalitatea de şanse şi transparenţa există doar pe hârtie şi sunt încălcate chiar de cei care ar trebui să le asigure.

Faptul că directorul general obligă directorii de unităţi să informeze prin şedinţe periodice personalul ne arată unde ne aflăm la acest capitol. Intenţia prin această decizie este laudabilă dar modalitatea prin Anp îşi doreşte transparenţă şi comunicare este greşită. În primul rând orice minune ţine trei zile (valabil şi la penitenciare) şi în al doilea rând nu e o formă eficientă de comunicare din foarte multe motive.

La felul în care ANP găseşte soluţii am impresia că nu doreşte să rezolve problema. Nu directorii poartă întreaga responsabilitate a defectuozităţii canalelor de comunicare instituţionale ci totul pleacă de la vârf. ANP este principalul vinovat pentru că are la îndemână toate mijloacele necesare. Dacă ANP ar vrea să comunice cu adevărat portalul intern ar putea fi o soluţie.

De la informaţia profesională, actualmente atât de absentă şi filtrată până la rezultatul controalelor din unităţi, concursuri, note de informare etc. totul poate fi postat pe portalul intern dacă transparenţa ar fi un obiectiv pentru Anp. Din păcate nu e. Nici măcar proiectul de modificare a legii de executare a pedepselor nu apare pe portal nici pe anp.ro.

În probabilitatea că ANP ar accepta transparenţa cu siguranţă efectele acesteia s-ar reflecta asupra dezbaterii, actualmente un proces inexistent. Faptul că managerii actuali primesc şi gestionează informaţie profesională la nivelul organizatoric al unei structuri piramidale nu-i face mai inteligenţi.

Trebuie să trecem peste orgolii, să acceptăm că birourile din Maria Ghiculeasa sunt prea înguste pentru soluţii, politici şi strategie şi să cooptăm şi personalul în decizii. Dacă ar fi făcut asta poate că nu am fi fost pe drumuri în fiecare zi în alte judeţe, cheltuind sume impresionante, doar pentru că unii exersează managementul.

by Q via fsanp@fsanp.ro
vineri, 4 ianuarie 2013, 21:09

Advertisements

10 Replies to “Q: Comunicare?”

  1. Ofiţerii de relaţii publice şi comunicare, funcţii care momentan nu există, ar trebui să se ocupe de comunicarea atât internă cât şi externă la nivelul unui penitenciar. La ora actuală purtătorul de cuvânt se ocupă doar de relaţia cu presa şi asta în limitele date de ANP şi MJ. Dacă s-ar transforma funcţiile de purtător de cuvânt în funcţii de ofiţer de relaţii publice şi comunicare şi s-ar stabili de către ANP de la început ce atribuţii ar trebui să aibă atât pe partea de comunicare internă, cât şi cea de comunicare externă, niciun director de instituţie penitenciară nu ar mai avea probleme pe această linie.

  2. Pentru “patriot”
    REGELE MIHAI a parasit ROMANIA la 30 decembrie 1947 cu garnituri de trenuri incarcate cu aur (la fel ca si regele Carol al Il lea “regele playboy” care a plecat din ţară cu un tren încărcat cu obiecte din patrimoniul Coroanei, tablouri de mari maeştri, ca Tizian si altel) la sugestia lui Winston Churchill, pentru ca alt TEZAUR al Romaniei din 1916 a fost dus la Moscova si a constituit zestrea la Nunta REGELUI MIHAI cu nepoata Tarului Rusiei REGINA MARIA, mama sa a fost Marea Ducesă Maria Alexandrovna, unica fiică a Ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei.

    Regele Mihai a implementat COMUNISMUL in ROMANIA dupa arestarea lui ANTONESCU la 23 august 1944.

    Inventarul plecării

    Există rapoarte conform cărora autorităţile comuniste romåne, obediente faţă de Stalin, i-au permis Regelui Mihai să scoată din Romånia 42 de tablouri valoroase din proprietatea Coroanei Romåniei în noiembrie 1947, „pentru a pleca mai repede din ţară“. Unele dintre aceste tablouri au fost, se pare, våndute prin intermediul faimosului negustor de artă Daniel Wildenstein. Unul dintre tablourile aparţinånd Coroanei Romåniei, despre care se presupune că ar fi fost scoase din ţară de rege în noiembrie 1947, a revenit în patrimoniul naţional în 2004 ca donaţie făcută de John Kreuger, fostul soţ al fiicei Regelui Mihai, Principesa Irina. Potrivit unor documente de arhivă, recent declasificate, ale Ministerului britanic de Externe, Foreign Office, cånd Regele Mihai a părăsit Romånia, valorile sale financiare se ridicau la 500.000 de franci elveţieni. Acestea ar fi fost, se pare, primite de la guvernul comunist, conform transcrierilor sovietice recent declasificate ale convorbirilor oficiale dintre Stalin şi prim-ministrul romån Petru Groza. Regele Mihai a negat în repetate rånduri în trecut că guvernul comunist i-ar fi permis să ia cu sine în exil vreo valoare financiară sau bunuri de valoare în afară de patru automobile personale, încărcate în două vagoane de tren. În timpul vizitei ulterioare la New York din martie 1948, Mihai şi-a permis să meargă la cumpărături pe Fifth Avenue, artera comercială cea mai scumpă din lume. De asemenea, lui Mihai i-a plăcut atåt de mult avionul în care a survolat Statuia Libertăţii, încåt s-a gåndit că l-ar putea cumpăra.

    1. Tot pentru “patriot”
      Cum iti explici ca din anul 1866, 10 Mai, cand a fost instalat ca rege Carol I si pana la 30 Decembrie 1947, cand a plecat regele Mihai,familia regala a acumulat atatea averi ? :
      I. Terenuri agricole

      390,03 ha, cu intreg inventarul necesar exploatarii, inclusiv urmatoarele autovehicule: 1 camion Ford, 1 camion Chevrolet, 1 turism Lasalle, situate in comunele: Peris, Cocioc, judetul Ilfov si Gherghita, judetul Prahova, foste domenii ale coroanei, la Ministerul Agriculturii.
      156,55 ha, cu intreg inventarul necesar exploatarii, situate in comuna Rusetu, judetul Braila, foste domenii ale coroanei, la Ministerul Agriculturii.
      2.179,89 ha, cu intreg inventarul necesar exploatarii, inclusiv 16 iepe si 6 manji P.S.E., 20 iepe si 9 manji Ardenezi, 35 si 27 tineret jumatati sange, inclusiv urmatoarele autovehicule: 1 camion Ford si 1 turism Ford, situate in comuna Segarcea, judetul Dolj, foste domenii ale coroanei, la Ministerul Agriculturii.
      377,85 ha, (teren agricol, pasuni, livezi, vie), cu intreg inventarul necesar exploatarii. Inclusiv 1 camioneta Fiat si 1 turism Jeep Willys, situate in comuna Sadova, judetul Dolj, foste domenii ale coroanei, la Ministerul Agriculturii.
      139,58 ha, (culturi agricole, vie, livada, fanete), cu intreg inventarul necesar exploatarii, inclusiv scoala agricola, situate in comuna Dobrovat, judetul Vaslui, foste domenii ale coroanei, la Ministerul Agriculturii.
      118,10 ha, cu intreg inventarul necesar exploatarii, inclusiv urmatoarele autovehicule: 1 camioneta Dodge duba, 1 camioneta Chevrolet (ferma Copaceni), situate in comuna Copaceni, judetul Ilfov, foste proprietatea Elisabeta, la Ministerul Agriculturii.
      98,16 ha, cu intreg Inventarul respectiv, inclusiv 1 camioneta Lincoln, situate in comuna Manesti, judetul Prahova, foste proprietatea Elisabeta, la Ministerul Agriculturii, in afara de obiectele de arta si mobile de valoare.
      772,18 ha, cu intreg inventarul necesar exploatarii, inclusiv 36 cai trapasi si urmatoarele autovehicule: 1 camion Ford, 1 camion Studebacher, 1 camion Lincoln (domeniul Banloc), situate in comuna Banloc, judetul Timis, foste proprietatea Elisabeta, la Ministerul Agriculturii, afara de obiecte de arta si mobilele de valoare.
      7.454, cu intreg inventarul necesar exploatarii, inclusiv 9 iepe arabe si urmatoarele autovehicule: 1 camion Ford, 1 camion autocar, 1 senileta, 1 turism Jeep W, 1 motocicleta, situate in comuna Cocargeaua, judetul Ialomita, foste proprietatea Elisabeta, la Ministerul Agriculturii.
      28,70 ha, cu intreg inventarul necesar exploatarii, inclusiv 1 camion Fargo, situate in comuna Stupini, judetul Brasov, foste proprietatea Ileana, la Ministerul Agriculturii.
      15,20 ha, cu intreg inventarul necesar exploatarii, (ferma Halchiu), situate in comuna Halchiu, judetul Brasov, foste proprietatea Ileana, la Ministerul Agriculturii.
      50,00 ha, cu intreg inventarul necesar exploatarii, inclusiv 1 camion Chevrolet fara caroserie (lotul Raznic), situate in comuna Raznic, judetul Dolj, fost proprietatea Ileana, la Ministerul Agriculturii.
      28,43 ha, cu intreg inventarul necesar exploatarii, inclusiv herghelia cu 28 cai si 8 tineret P.S.E. si 15 iepe P.S.E. si urmatoarele autovehicule; 1 camion Chevrolet si 1 bicicleta (ferma Baneasa), situate in comuna Baneasa, judetul Ilfov, foste proprietatea Carol al II-lea, la Ministerul Agriculturii.
      3.165,87 ha, cu intreg inventarul necesar exploatarii, inclusiv 46 cai lipitani P.S.E. si urmatoarele autovehicule: 4 camioane autocar *2 defecte), 1 turism Jeep Willys si 1 motocicleta (mosia Manastirea), situate in comuna Manastirea, judetul Ilfov, foste proprietatea Carol al II-lea, la Ministerul Agriculturii.
      16,38 ha, cu intreg inventarul necesar exploatarii, inclusiv 1 camion Ford si 1 bicicleta, situate in comuna Scrovistea, judetul Ilfov, foste proprietatea Carol al II-lea, la Ministerul Agriculturii.
      29,50 ha, cu intreg inventarul necesar exploatarii, inclusiv 1 camion Autocar (ferma Snagov, teren arabil, vie si livada de pomi fructiferi), situate in comuna Snagov, judetul Ilfov, foste proprietatea Nicolae, la Ministerul Agriculturii.
      137,00 ha, cu intreg inventarul necesar exploatarii, (mosia Zorleni), situate in comuna Zorleni, judetul Iutova, foste proprietatea Casei Regale, la Ministerul Agriculturii.
      II. Terenuri forestiere

      3.146,24 ha, cu intreg inventarul propriu exploatarii, situate in comunele: Peris, Cocioc, judetul Ilfov, si Gherghita, judetul Prahova, foste domenii ale coroanei, la Ministerul Silviculturii.
      725,51 ha, cu intreg inventarul propriu exploatarii, situate in comuna Rusetu, judetul Braila, foste domenii ale coroanei, la Ministerul Silviculturii.
      2.409,05 ha, (domeniul Busteni-Azuga-Predeal), cu intreg inventarul propriu exploatarii, situate in comunele: Busteni, Azuga, Predeal, jud. Prahova, foste domenii ale coroanei, la Ministerul Silviculturii.
      11.971,15 ha (domeniul Busteni-Azuga-Predeal), cu intreg inventarul propriu exploatarii, situate in comunele: Buteni, Azuga, Predeal, judetul Prahova, foste proprietatea Mihai, la Ministerul Silviculturii.
      2.621,80 ha, cu intreg inventarul propriu exploatarii, (domeniul Segarcea), situate in comuna Segarcea, judetul Dolj, foste domenii ale coroanei, la Ministerul Silviculturii.
      4.418,06 ha (domeniul Sadova), cu intreg inventarul propriu exploatarii, situate in comuna Sadova, judetul Dolj, foste domenii ale coroanei, la Ministerul Silviculturii.
      4.741,74 ha, (domeniul Dobrovat), situate in comuna Dobrovat, judetul Vaslui, foste domenii ale coroanei, la Ministerul Silviculturii.
      11.863,17 ha, cu intreg inventarul propriu exploatarii, inclusiv 1 autocamion Autocar (domeniul Bicaz), situate in comuna Bicaz, judetul Neamt, foste domenii ale coroanei, la Ministerul Silviculturii.
      21.262,43 ha cu intreg inventarul propriu exploatarii, inclusiv 1 camion Ford, situate in comuna Borca, judetul Neamt, foste domenii ale coroanei, la Ministerul Silviculturii.
      22.431,70 ha, cu intreg inventarul propriu exploatarii, inclusiv 1 camion Diesel, situate in comuna Malini, judetul Bala, foste domenii ale coroanei, la Ministerul Silviculturii.
      4.669,00 ha, impreuna cu terenul arabil, cele doua case de administratie, moara, cladirile de la ferma si via, cu intreg inventarul propriu exploatarii, inclusiv 1 camion Ford si 1 turism Jeep Willys, situate in comuna Savarsin, judetul Arad, foste proprietatea Mihai, la Ministerul Silviculturii.
      2.731,46 ha, cu intreg inventarul propriu exploatarii, situate in comuna Capalnas, judetul Severin, foste proprietatea Mihai, la Ministerul Silviculturii.
      536,90 ha, cu intreg inventarul propriu exploatarii, situate in comuna Banloc, judetul Timis, foste proprietatea Elisabeta, la Ministerul Silviculturii.
      709,00 ha, cu intreg inventarul propriu exploatarii, situate in comuna Iersig, judetul Caras, foste proprietatea Elisabeta, la Ministerul Silviculturii.
      127,83 ha, cu intreg inventarul propriu exploatarii, (casa de administratie, tot inventarul viu si mort al exploatarii si sera de flori), situate in comuna Bran, judetul Brasov, foste proprietatea Ileana, la Ministerul Silviculturii.
      2.332,83 ha, cu intreg inventarul propriu exploatarii, situate in comuna Poeni, judetul Iasi, foste proprietatea Ileana, la Ministerul Silviculturii.
      596,20 ha, (mosia Manastirea), cu intreg inventarul propriu exploatarii, situate in comuna Manastirea, judetul Ilfov, foste proprietatea Carol al II-lea, la Ministerul Silviculturii.
      39.885,38 ha, cu inventarul respectiv, inclusiv urmatoarele autovehicule: 1 camion Ford si 1 turism Jeep, situate in comuna Brosteni, judetul Neamt, foste proprietatea Nicolae, la Ministerul Silviculturii.
      50,00 ha, cu inventarul respectiv, situate in comuna Valea Putnei, (Poiana Itcani), judetul Campulung, foste proprietatea Mihai I, la Ministerul Silviculturii. Din inventarul acestor unitati se va da spre folosinta Ministerului Industriei inventarul necesar exploatarii si prelucrarii lemnului, ca de exemplu: cai ferate, locomotive, drucuri, gatere, joagare, securi, tapine, masini auto si altele.
      III. Palate si Castele

      1 Castelul Curtea de Arges, compus din trei corpuri de cladiri, cu un total de 64 de camere, inclusiv parcul (10 ha), si livada (3 ha), cu inventarul respectiv (afara de obiectele de arta si mobile de valoare), situat la Curtea de Arges, judetul Arges, proprietatea Statului, fost in folosinta Casei Regale, la Confederatia Generala a Muncii.
      2 Palatul “Cetatea de nisip”, compus din doua corpuri, cu un total de 40 de camere, cu inventarul respectiv, situat in comuna Eforia, judetul Constanta, proprietatea Statului, fost in folosinta Casei Regale, la Presedintia Consiliului de Ministri.
      3 Castelul Savarsin, compus din patru corpuri, cu un total de 26 de camere, cu inventarul respectiv, situat in comuna Savarsin, judetul Arad, fost proprietatea Mihai I, la Ministerul Afacerilor Interne.
      4 Palatul de la soseaua Kiseleff, compus din 1 corp cu un total de 47 de camere, cu inventarul respectiv, situat in Bucuresti, fost proprietatea Elisabeta, la Ministerul Afacerilor Externe.
      5 Castelul Bran, compus din doua corpuri, cu un total de 57 de camere, cu inventarul respectiv, situat in comuna Bran, judetul Brasov, fost proprietatea Ileana, la Ministerul Artelor si Informatiilor, Palatul de la Scrovistea, compus din patru corpuri, cu un total de 210 camere, (palatul si anexele in curs de constructie), precum si toate materialele de constructie, situat in comuna Scrovistea, judetul Ilfov, fost proprietatea Carol al II-lea, la Ministerul Afacerilor Interne.
      6 Castelul Mediasul Aurit, compus din 1 corp (complet daramat), situat in comuna Mediasul Aurit, judetul Satu Mare, fost proprietatea Carol al II-lea, la Ministerul Afacerilor Interne.
      7 Castelul Peles (cladirea veche, aripa nou construita), 19 corpuri de cladiri, cu anexele respective (ateliere), cu un total de 559 camere, situate in comuna Sinaia, judetul Prahova, cu tot inventarul, inclusiv una autocamioneta Willys Truk, in afara de obiectele de arta si mobilier de valoare, fost proprietatea Casei Regale la Presedintia Consiliului de Ministri.
      8 Palatul din Calea Victoriei, Bucuresti, fost proprietatea Casei Regale, in afara de salile de receptie, la Ministerul Artelor si Informatiilor, Salile de receptie din Palatul din Calea Victoriei, la Presedintia Consiliului de Ministri.
      9 Cazarma din Curtea Palatului din Calea Victoriei, la Ministerul Afacerilor Interne.
      10 Palatul Cotroceni, compus din cinci corpuri cu un total de 150 de camere, inclusiv parcul, situat in Bucuresti, proprietatea Statului, fost in folosinta Casei Regale, la Ministerul Afacerilor Interne.
      11 Palatul situat la Snagov, compus din 1 corp cu 25 camere, inclusiv parcul si bazinul din fata castelului, cu inventarul respectiv, fost proprietatea Nicolae, la Ministerul Afacerilor Externe.
      12 Castelul Manesti, judetul Prahova, compus din 1 corp cu 21 camere, cu parcul, conform inventarului, la Ministerul Invatamantului Public.
      IV. Cladiri urbane

      11 vile cu 46 incaperi si dependinte, mobilierul din ele, conform inventarului, inclusiv terenul afectat loc, aflate pe domeniul Busteni-Azuga-Predeal, fost domeniul coroanei, la Ministerul Afacerilor Interne.
      4 corpuri de cladiri cu un total de 17 camere (farmacia Gaguianu, cladirea societatii Distributia, cu statia de benzina si locuinta personalului, cazarma Jepi, chioscul din parcul Busteni), situate in comuna Busteni, judetul Prahova, foste proprietatea domeniilor coroanei, la Ministerul Afacerilor Interne.
      3 corpuri cladiri (biserica, cancelaria parohiei, locuinta preotului si dascalului), situate in comuna Busteni, judetul Prahova, foste proprietatea domeniilor coroanei, la Ministerul Afacerilor Interne.
      7 corpuri cu un total de 14 camere (restaurantul din parcul orasului, inclusiv dependintele si casa gradinarului din Valea Joitei), si casa Goma (ruinata), situate in comuna Predeal, judetul Prahova, foste proprietatea Mihai, la Ministerul Afacerilor Interne.
      9 corpuri cu un total de 35 camere (cladirile din Valea Leuca-Predeal, folosite ca tabara de vara de Colegiul Militar Nicolae Filipescu si cabanele foste Voevodul Mihai, ocupate de Batalionul 4 Vanatori de Munte, situate pe domeniul Busteni-Azuga-Predeal, foste proprietatea Mihai, la Ministerul Afacerilor Interne.
      2 corpuri cu un total de 26 de camere (casa Simalex si casa Severinus), situate in comuna Azuga, judetul Prahova, foste proprietatea Mihai, la Ministerul Afacerilor Interne.
      Casa Roth, compusa din trei corpuri cu un total de opt camere, situata in comuna Busteni, judetul Prahova, fosta proprietatea Mihai, la Ministerul Afacerilor Interne.
      Un imobil compus din 17 camere in Bucuresti, str. Caragiale Nr. 32, fost proprietatea Mihai, la Ministerul Afacerilor Interne.
      Un imobil compus din sase camere si dependinte, situat in Bucuresti, str. Andrei Muresanu Nr. 3, proprietatea Mihai, la Ministerul Afacerilor Interne.
      Un imobil situat in Bucuresti, str. Budisteanu Nr. 16, compus din trei corpuri cu un total de 46 de camere, fost proprietatea Mihai, la Ministerul Afacerilor Interne.
      Un imobil compus din 10 camere, situat in Brasov, Str. Averescu Nr. 31, fost proprietatea Ileana, la Ministerul Afacerilor Interne.
      Un imobil compus din sase camere, situat in Bucuresti, str. Dr. Capsa Nr.10, fost proprietatea Ileana, la Ministerul Afacerilor Interne.
      Un imobil compus din 12 camere (cu tot inventarul, afara de obiectele de arta si mobilele de valoare), situat in Bucuresti, str. Gr. Mora Nr. 42, fost proprietatea Ileana, la Ministerul Afacerilor Interne.
      Biserica Palatului Cotroceni (monument istoric), situat in Bucuresti, fosta proprietatea Casei Regale, la Ministerul Artelor si Informatiilor.
      8 corpuri cu un total de 1.100 camere cu inventarul respectiv (in afara de inventarul proprietatea Ministerului Sanatatii) situate in Bucuresti, str. General Angelescu Nr. 140 foste proprietatea Casei Regale, la Ministerul Invatamantului Public.
      Un imobil compus din doua corpuri de casa, parter si etaj, cu un teren de 9.982 metri patrati, situat in Iasi, str. Codrescu Nr. 2, fost proprietatea Mihai, la Ministerul Afacerilor Interne.
      V. Cladiri rurale

      6 corpuri cu un total de 42 de camere (casa Crivat), fosta administratie, casa Golf, casa fosta carciuma “La piatra Arsa”, situate in comuna Poiana Tapului, judetul Prahova, foste proprietatea Mihai, la Ministerul Afacerilor Interne.
      Un corp cu patru incaperi (casa taraneasca) cu terenul in suprafata de 1.283 metri patrati, situat in satul Suditi, comuna Meri Petchi, judetul Ilfov, fost proprietatea Domeniului Coroanei, la Ministerul Afacerilor Interne.
      10 corpuri compuse din 11 camere (la Castelul Savarsin), situate in comuna Savarsin, judetul Arad, foste proprietatea Mihai, la Ministerul Afacerilor Interne.
      3 corpuri cu un total de 43 camere (casa noua cu toate materialele de constructie de pe santier), casa de oaspeti cu inventarul respectiv si terenul afectat lor, situate in comuna Bran, judetul Brasov, foste proprietatea Ileana, la Ministerul Afacerilor Interne.
      Bisericuta de lemn situata in comuna Bran, judetul Brasov, fosta proprietatea Ileana, la Ministerul Afacerilor Interne.
      3 corpuri cu un total de 50 de camere, cu mobilier si medicamente (Spitalul din Bran), situate in comuna Bran, judetul Brasov, foste proprietatea Ileana, la Ministerul Sanatatii.
      7 corpuri cu un total de 43 de camere cu inventarul respectiv, situate in comuna Scrovistea, judetul Ilfov, foste proprietatea Carol al II-lea, la Ministerul Invatamantului Public.
      6 corpuri cu un total de 23 de camere (Castelul Lapusna), situate in comuna Lapusna, judetul Mures, foste proprietatea Carol al II-lea, la Ministerul Afacerilor Interne.
      VI. Case de vanatoare

      5 corpuri cu un total de 40 de camere (Castelul de vanatoare din Poiana Itcani), situate in comuna Valea Putnei, judetul Campulung, cu inventarul respectiv, foste proprietatea Mihai, la Ministerul Afacerilor Interne.
      Un corp cu un total de 40 camere, inclusiv parcul (4 ha), situat in comuna Lapusna, jud. Mures, fost proprietatea Carol al II-lea, la Ministerul Afacerilor Interne.
      3 corpuri cu un total de sase camere situate in comuna Ucea de Sus, judetul Fagaras, foste proprietatea Casei Regale, la Ministerul Afacerilor Interne.
      VII. Cabane de turism

      2 corpuri cu un total de 16 camere (case de schi de la cota 2.023, Cabana Clabucetul Taurului), cu inventarul respectiv, situate in judetul Prahova, foste proprietatea Domeniilor Coroanei, la Ministerul Invatamantului Public, Organizatia Sportului Popular.
      5 corpuri cu un total de 14 camere (cabanele din Valea Babel si Stana Regala), cu inventarul respectiv, situate in comuna Sinaia, judetul Prahova, foste proprietatea Casei Regale, la Ministerul Invatamantului Public, Organizatia Sportului Popular.
      Cabana de la Lacul Floreasca, cu inventarul respectiv, situata in Bucuresti, fosta proprietatea Mihai, la Ministerul Invatamantului Public, Organizatia Sportului Popular”.
      CERERI
      In lunile septrembrie si octombrie ale acestui an Regele Mihai a depus o serie de cereri prin care revendica mai multe hectare de teren forestier, o parte din ele situate in judetul Suceava, iar cea mai mare parte in Brasov si Prahova. De altfel, cererile care vizeaza cele 11.000 ha de teren forestier situate pe Valea Prahovei au fost depuse primele, in cursul lunii septembrie. Terenurile luate in discutie sunt situate in localitatile Azuga, Busteni, Sinaia si Predeal. In schimb, terenul forestier revendicat in judetul Suceava, in zona localitatii Pojorata are numai 50 ha, iar cererea de revendicare a fost depusa in cursul lunii octombrie. (Aniela Nine)

  3. Ca intodeauna,ai dreptate Sorine si punctezi exact unde trebuie.
    Cred ca perioada care urmeaza este cea mai propice pentru rezolvarea problemelor privind lipsa de comunicare si transparenta decizionala la nivelul unitatilor,avand in vedere apropiatele sedinte de bilant ,la care vor participa reprezentanti ai ANP.
    Acum este momentul de a aduce la “suprafata” (a se citi aducerea la cunostinta reprezentantilor ANP)responsabilii blocarii canalelor de comunicare instituţionale de la nivelul unitatilor cu exemplele de rigoare.
    Penitenciarele din Craiova vor avea onoarea de a avea ca invitat chiar pe directorul general al ANP,lucru care le va pricinui multe nopti nedormite celor care se simt cu musca pe caciula.

  4. Domnule Dumitrascu,va salut cu respect,cu riscul de a fi considerat un pupincurist,vreau sa va multumesc pentru activitatea dumneavoastra pe care o desfasurati in folosul nostru,chiar daca unii nu o vad sau cred ca este inexistenta..Am si o intrebare: ce se mai aude despre schimbarea modelului de uniforma cat si a denumirii noastre?Desi sunt destul de nou in sistem si poate nu m-am izbit foarte tare de problemele poate mult mai serioase cu care se confrunta,sunt oarecum dezamagit de faptul ca societatea noastra nu are o image clara asupra identitatii noastre.Propunerea de Politie Penitenciara este foarte buna.

    1. Despre schimbarea modelului de uniforma se aud bune intentii si putine actiuni in acest sens. In ceea ce oriveste schimbarea denumirii a fost abordata la ultima intentie de modificare a Statutului, din pacate asa cum a aratat proiectul faurit de MJ in favoarea unor magistrati sinecuristi a trebuit blocat. Multumesc pentru aprecieri.

  5. Faptul că vă conduce sclavul și robii unui COMUNIST, arata nivelul dumneavoastra de evoluție și suportabilitate. Încă mai puteți. Suferiți în continuare!

Comments are closed.