RTV: Penitenciarele din România, în pragul unui colaps

PenitenciarPenitenciarele din România, în pragul unui colaps. Ministerul Justiţiei cere suplimentarea bugetului

Activitatea sistemului penitenciar este în prag de colaps, din cauza fondurilor insuficiente, iar autorităţile se tem că nemulţumirea tot mai mare a deţinuţilor din închisorile româneşti ar putea duce la situaţii imprevizibile.

Ministerul Justiţiei propune suplimentarea cu 20 de milioane de lei a bugetului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor pentru preîntâmpinarea unui colaps în activitatea sistemului, întrucât bugetul aprobat pe anul în curs nu acoperă necesarul real, în condiţiile în care numărul deţinuţilor a crescut foarte mult în ultima perioadă.

MJ a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre privind suplimentarea bugetului Ministerului Justiţiei pe anul 2013, pentru Administraţia Naţională a Penitenciarelor, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2013.

În nota de fundamentare se arată că în ultimele şase luni numărul deţinuţilor a crescut de la 31.742 la 33.302, cu 1560 de persoane, în condiţiile în care în penitenciare sunt doar 27.700 de locuri, gradul de ocupare atingând, astfel, 120%. “Pentru preîntâmpinarea unui colaps în activitatea sistemului penitenciar, ce poate crea situaţii imprevizibile generate de starea de nemulţumire a persoanelor private de libertate, precum şi desfăşurarea în condiţii de siguranţă a activităţii specifice sistemului penitenciar, este imperios necesar majorarea fondurilor bugetare cu suma de 20 milioane lei”, se arată în document.

Ministerul Justiţiei precizează că, din moment ce numărul deţinuţilor este în continuare în creştere, sistemul penitenciar începe să înregistreze anumite vulnerabilităţi.

“Pentru nerespectarea condiţiilor de detenţie, statul român a fost obligat, prin intermediul a 69 de hotărâri CEDO, la plata unor despăgubiri în cuantum de 680.605 euro şi 10.000 franci elveţieni. De asemenea, instanţele din România au emis hotărâri cu acelaşi obiect. În contextul condamnării, în cursul anului 2012, de către CEDO a României în cauza Iacov Stanciu – care constituie un avertisment serios transmis statului român, anticipativ al unei hotărâri-pilot cu privire la condiţiile de detenţie, a creşterii nivelului de supraaglomerare prin mărirea efectivului de deţinuţi şi implicit a numărului de reclamaţii pentru nerespectarea unui spaţiu de viaţă optim (4 metri pătraţi spaţiu individual), se impune intervenţia Guvernului României pentru asigurarea resurselor necesare”, susţine iniţiatorul.

Potrivit MJ, Curtea a constatat că supraaglomerarea din penitenciare, lipsa igienei şi caracterul inadecvat al îngrijirii tratamentului medical constituie un tratament inuman şi degradant, nefiind respectate prevederile art. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

În totalul fondurilor bugetare alocate la titlul II “Bunuri şi servicii” hrana deţinuţilor reprezintă aproximativ 20% iar utilităţile – aproximativ 40%, diferenţa constând în cheltuieli de transport, întreţinere şi acordarea drepturilor legale persoanelor private de libertate.

“Neplata facturilor la scadenţă emise de furnizorii de utilităţi generează penalităţi de întârziere şi /sau întreruperea furnizării acestora, fapt care va atrage imposibilitatea preparării hranei, asigurării igienei individuale şi colective pentru persoanele private de libertate, precum şi executarea în condiţii necorespunzătoare a serviciului de pază şi supraveghere. O eventuală întrerupere în furnizarea de utilităţi va conduce în mod cert la grave probleme de natura siguranţei statului”, atrage atenţia MJ.

În final, sursa citată menţionează că, faţă de situaţia anterior precizată şi având în vedere caracterul special al sistemului penitenciar, din perspectiva faptului că acesta face parte din sectorul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, este necesară asigurarea acestor fonduri de la Fondul de rezervă bugetară al Guvernului, potrivit prevederilor art. 30 alin. 2 din Legea 500/2002 privind finanţele publice, pentru asigurarea cheltuielilor cu utilităţile şi hrana persoanelor private de libertate din unităţile sistemului administraţiei penitenciare.

Citeste mai mult pe RTV.NET (link)

20 Comments

  1. Problemele sistemului penitenciar sunt problemele societatii in care traim. Salariile să zicem că s-au reintregit la nivelul celor de acum câţiva ani. E un praf electoral care ni s-a aruncat în ochi. Condiţiile de muncă sunt însă mult mai grele ca alea de atunci. Suntem în ţara asta vreo 20 de milioane de antrenori ai echipei naţionale de fotbal şi vreo câteva zeci de mii de directori de puşcării. Idei sunt multe şi unele după părerea mea care ar merita a fi încercate. Din păcate sau din fericire cred că dintre cei ce postăm aici nici unul din noi nu suntem antrenori de echipă naţională şi nici directori de puşcării dar e suficient mesajul ce va ajunge şi la ei cu siguranţă.

  2. Puscaria de azi se numeste pensiune , trebuie sa simta pedeapsa . Fara televizor , apa cu program , mancare mai putina , fara vizite intime , tinuta pe culori , reducerea pachetelor , videoconferinta , la izolare sa-i scoti patul ziua , sa bagi mascatii peste ei cand injura agentul , programul de aer redus …

  3. O solutie pt.economie:la ora23 sa se stinga luminile si sa fie lumini de veghe,nu sa se stea toata noaptea cu tv si manele.Sa se implementeze pt.af.judiciare sistemul de videoconferinta,iar cei care vor sa se transfere sa plateasca.A ajuns transferul ppl un fel de vizitare a locurilor din tara(fara ghid).Se poate?

    • Corect. Infractorii practică „turismul penitenciar” pe banii contribuabililor.
      Există o propunere de modificare a ART. 77^1 sau a ART. 86^2 din Codul de procedură
      penală  prin introducerea unor prevederi în sensul ca şi învinuiții sau inculpații aflați în
      stare legală de reținere sau deținere să  poată fi ascultați (audiați) prin intermediul unei
      rețele video şi audio securizate, cu respectarea dreptului la apărare? Rețea care sar putea realiza în cadrul unor proiecte cu fonduri UE.

      Investiți în oameni, domnilor din legislativ, și nu mai cheltuiți banii contribuabililor…

      • Chiar in acest moment se discuta cu dl DG Catalin Bejan despre aceasta “hiba” – turismul penitenciar. Se cauta solutii. Speram sa se gaseasca cat mai curand.

        • Masura reducerii “turismului” trebuie ajutata si de catre instante, pentru ca atat timp cat ele admit tot felul de actiuni dubioase doar pentru a se incarca , cu dosare si sa vada sefii la raportari ca sunt munti de dosare nu se va face nimic de unii singuri.

  4. daca spunem ca judecatorii le dau pedepse cu executie de ce nu spunem ca si comisiile de liberare dau amanari aiurea. in ultima perioada in proportie de 90% din cei care vin in penitenciar au la dosar o suspendare, deci li s-a dat o sansa pentru a nu fi prea aspru sanctionati din prima. (dar se mareste considerabil sanctiunea celei de a doua…..) cand sunt condamnati pentru a doua oara se tine cont de recidiva, atunci de ce li se mai aplica amanarea? ce autoritate au acei membrii din comisii sa stabileasca amanarea?

    suntem in colaps pentru ca suntem anacronici. suntem ultimul sistem de aparare care nu se reformeaza. armata si-a redus efectivele si a devenit mai operationala. la politie se incearca. numai la noi se pastreaza aceleasi organigrame stufoase si de aici apare bucuria de a munci cu rezultatele cunoscute de toti.

    • Liberarea condiționată e un beneficiu al legii, iar nu o obligație. Doar o vocație, pe care recidiviștii o pierd pentru că demonstrează că persistă în activitatea infracțională.
      Faptul că la noi tanti care e legată la ochi și ține niște talere nu împarte dreptatea la fel, e o altă poveste.
      Membrii din comisii înaintează doar propuneri, nu stabilesc „amânări”.
      Oricum, au fost cazuri în care venerabilei tanti – cea cu broboada pe ochi – i se cam fâlfâie de „propunerile comisiei”, și dă soluții după cum unul din talere e mai încărcat.

      Cu arginți, sau cocoșei, după caz.

      • recidivistii ar trebui sa nu beneficieze de nici o culoare de liberare conditionata.faptul ca au 40 de ani varsta si 20 de ani – unii chiar mai multi- executati spune ceva si anume faptul ca nu sunt in stare sa traiasca in societate.

  5. SUA e SUA, ROMANIA e ROMANIA . uitati-va la ce au facut inaintasii nostri gen vlad tepes si la noi a mers . sa nu mai incercam sa luam modele de la americani ca luam ce e mai rau eu asa cred . cred ca avem si noi minte si putem lua decizii nu tre sa ne invete ei .iar cu inasprirea pedepselor se poate rezolva . le acorda statul prea multe drepturi iar pt ele ar trebui scosi la munca obligatoriu cum era inainte nu ca acuma ca stau putorile pe camera si nu produc nimic mai fac si magarii din interiorul puscariei cum zic astia la tv.

    • Trecutul e trecut si prezentul e prezent, ca sa va parafrazez. Suntem insa in anul de gratie 2013, iar problema subfinantarii unui serviciu public nu poate fi abordata cu soltii prompteriste.

      Inasprirea pedepselor creste durata incarcerarii deci costurile si, contrar asteptarilor, nu are un efect substantial asupra ratei criminalitatii sau recidivei. Lupta pentru reducerea criminalitatii se castiga prin educatie si buna guvernare nu prin pedepse.

      Da, detinutii trebuie implicati in activitati lucrative insa sistemul penitenciar nu poate investi in crearea de locuri de munca iar oportunitati de lucru in exterior nu prea sunt data fiind starea economiei.

      Unde sa-i scoata deci la munca obligatoriu? Si, ce-am avea de asteptat de la infractori daca nu suntem in stare sa-i schimbam, si reusim doar sa-i pedepsim? Evident ca vor continua, nu pedeapsa-i sperie.

      • un infractor recidivist nu cred ca mai poate fi schimbat ca si comportament de catre domeniul reintegrare al sistemului penitenciar.Ce mai ramane societatii civile sa recupereze de la el din postura de detinut: costurile de intretinere, si acestea doar prin prestarea de munca ori la beneficiari externi ori in interesul locului de detinere.Suprapopularea penitenciarelor deriva si din efectul majoritar al unor sentinte date de catre instanta de judecata unde ar fi putut exista alternativa pedepsei cu munca in interesul comunitatii.Guvernul Romaniei ar putea integra aceasta forta de munca in lucrari de amenajare funciara la nivel national( sisteme de irigatii, terasamente sosele, )lucrari care nu necesita o pregatire de specialitate, ci munca bruta.Dar daca construiesti intr-un penitenciar un gard interior cu un post control compus din doua camere printr-o firma privata, si mai platesti si vreo 400.000 lei pe doua tevi si o plasa sudata, lucrare care putea fi facuta cu detinuti atunci despre ce discutam…sau ca sa realizezi o imprejmuire la curtea de plimbare faci studii de pre si fezabilitate cu studii geodezice platite iarasi catre o firma privata pe bani grei atunci de unde sa mai ramana bani la ” bunuri si servicii” daca se scurg catre investitii!Ca sunt detinuti carora le este sila de munca se vede cu ochiul liber , activitatea redusa de voluntariat in penitenciare demonstrand inca o data ca lenea are rang de virtute penitenciara. Aviz guvernului : ” magistrala SIRET- BARAGAN este neterminata..”!

        • Sigur, aveti si dumneavoastra dreptate… partial. Care lucrari nationale de anvergura ar putea fi potrivite? Licitatii vor castiga de catre firme care vor folosi forta de munca ieftina. Nu detinuti. Voluntari sa fie detinutii si tot nu ne permitem costurile cu paza si supraveghere. Altfel, banuiesc ca nu va referiti la detinuti muncind la “Canal” ca-n vremurile de aur ale comunismului victorios si statului penitenciar.

          Am depasit acea perioada istorica si sper acea mentalitate. Nu mai trebuie sa moara oameni, gasim utilaje si piese de schimb.

          Da, infractorilor nu le place sa munceasca. Nu e tocmai o descoperire. Muncesc daca au oportunitatea si le este util. Ca si oamenii liberi dealtfel, doar ca in plus ar prefera calea mai usoara. Chestiune de mentalitate, pe care oricat de aspra ar fi pedeapsa sau grea munca la care l-am sili sau i s-ar intampla constrans, n-ar schimba-o.

  6. reintroduceti pedeapsa cu moartea si o sa vedeti cum faceti bani la buget si nu mai cheltuiti cu toti derbedeii psihopatii si violatorii si inaspriti pedepsele. veti vedea atunci efectul

    • Pedeapsa cu moartea ar fi la fel de utila ca legea talionului intr-o justitie moderna. Efectul il vedem in USA unde rata incarcerarii, egala ca dimensiuni cu cea din Rusia doar, este de 6 ori mai mare decat in tari ca Romania. Iar, in astfel de cazuri, erori judiciare nu prea mai poti repara. Si, oricum se palica doar in cazuri grave, foarte putine la nivelul unui sistem penal (sub 0,01%). Nu cred ca o astfel de extrema rezolva ceva.

  7. zice bine marcos . pt unul care a furat o gaina de foame il bagati la puscarie in loc sa ii dati munca in folosul comunitatii. si exemple sunt multe.sunt unii care o duc mai bine in puscarie decat afara pt ca statul are grija de ei saracutii si le da si papa si program tv si vorbitor intim pai cuma sa nu-i incurajam sa vina la puscarie. de vina sunt instantele care ii iarta de multe ori si pt fapte grave le da cativa ani. au prea multe drepturi la noi . inafara nu mai sunt asa multe drepturi ale omului .

    • Da, din pacate instantele n-au simtul realitatii cand aplica sanctiuni, insa gratierile nu rezolva pe termen mediu si lung problema suprapopularii penitenciarelor si nici a eficientei justitiei. Inca avem o medie a pedepselor aplicate undeva la un nivel dublu fata de media europeana. Destui sunt cei care n-ar fi trebuit sa ajunga in penitenciar. Aveti dreptate. Si, din acest punct de vedere un act de clementa ar fi justificat, insa nu asta rezolva probleme de sistem.

  8. Cea mai usoara si rapida solutie este aprobarea unui decret de gratiere a unor fapte cu grad scazut de periculozitate.

    • Da, pe termen scurt e o solutie, insa efectele pe termen mediu si lung pot fi destul de neplacute. Trecutele decrete din vremurile comuniste nu prea au ajutat, aveam atunci aproape 75.000 de detinuti, azi vreo 35.000 – e drept in crestere constanta.

Comments are closed.