Mass media despre penitenciare

Penitenciarcursdeguvernare.ro – Sistemul penitenciar din România: Cât costă un deținut și de ce nu muncește

Cele câteva condamnări recente în care au fost implicați oameni celebri din România au iscat tot mai des discuții despre condițiile din închisori și costurile aferente.

Popularizarea unor condiții, mai degrabă de VIP, din celulele în care au stat Adrian Năstase sau Gigi Becali au stârnit dezbateri aprinse despre „cât de bine o duc” deținuții și cum acest trai împovărează bugetul public, fără să aducă și ceva în schimb, cum ar fi muncă în folosul comunității și în beneficiul bugetului sistemului penitenciar.

Realitatea din spatele gratiilor este un pic diferită de speculațiile de ”afară” și arată căpușcăriile românești – dincolo de celulele ”VIP-urilor” – sunt supraaglomerate, că avem penitenciare în care deținuții dorm câte doi în pat, uneori și cu niște colonii de ploșnițe, că deși se spune peste tot că cheltuielile cu întreținerea penitenciarelor sunt mari, deținuții nu mănâncă decât de 3-4 lei pe zi, iar întreținerea lor efectivă costă mai puțin decât un ajutor social sau o indemnizație de șomaj. În plus, faptul că majoritatea deținuților nu muncesc nu ține numai de voința lor, ci de incapacitatea sistemului de a le da de lucru.

Articolul de față va arăta cheltuielile defalcate din câteva din închisorile din România, și va explica mecanismul care stă în calea dorinței deținuților de a ieși la muncă.

200 de milioane de euro cheltuiți în 2012 pentru penitenciare

În prezent România are peste 33.000 de deținuți cazați pe 27.000 de locuri.

Numărul lor a crescut constant în ultimii doi ani, una dintre cauze fiind și returnarea în țară a infractorilor români condamnați în străinătate. Dacă ar fi să respectăm standardele internaționale în materie (adică patru metri pătrați pentru fiecare deținut, conform recomandărilor Curții Europene a Drepturilor Omului – CEDO) am avea de fapt numai 19.000 de locuri în închisori.

Ținerea deținuților în cele 43 de penitenciare din țară ne-a costat peste 900 de milioane de lei în 2012 – cam 200 de milioane de euro – din care numai 10% au produs singuri, restul banilor venind de la buget. În acest an a fost nevoie de o alocare suplimentară din Fondul de urgență al Guvernului, deoarece multe din penitenciare rămăseseră fără bani de mâncare și întreținere după primele cinci luni ale anului.

Dacă pare mult o atare cheltuială pentru niște infractori, e bine de știut că, pentru condiții improprii de detenție, care încalcă drepturile omului și demnitatea, mai mulți foști deținuți au dat statul român în judecată la CEDO și au obținut despăgubiri în valoare de peste 600.000 de euro în ultimii zece ani. Iar condamnările continuă.

Conform calculor făcute de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), costul întreținerii unui singur deținut este de 2.397 lei/lună, din care 1.619 lei reprezintă costurile cu personalul și 422 cu bunurile și serviciile. Mai mult de două treimi din costul per deținut este de fapt ocazionat de întreținerea sistemului de detenție.

Cele mai mari cheltuieli din sistem sunt cele cu personalul, penitenciarele românești nefiind dotate cu sisteme de pază moderne, așa că paza se bazează exclusiv pe capacitatea umană angajată, iar acolo unde nu există suficienți agenți mai sunt folosiți la pază chiar deținuții cu pedepse ușoare.

Conform Legii 293/ 2004, angajații din penitenciare sunt funcționari cu statut special, prin urmare beneficiază pe lângă salarii și de alocație de hrană (de 22 de lei/persoană/zi) de asistență medicală decontată de la locul de muncă, subvenționarea chiriei și de cheltuieli de transport. Aceste sume ocupă cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor unui penitenciar, și conform reprezentanților ANP sunt necesare pentru că „altfel nu vine nimeni să lucreze cu deținuții”.

Mai jos aveți câteva exemple de cheltuieli punctuale în trei din penitenciarele din România, defalcate pe capitole de personal și de deținuți :

Jilava – cea mai mare închisoare din România – București :

Total buget 2012 – 37.206.983 lei – din care cheltuieli:

De personal, cu 496 angajați – 19.584.911 lei

  • venituri -14.886.408 lei/ rezultă o medie de venit lunar – 2.500 lei/angajat
  • asistență medicală angajați – 158.985 lei
  • hrană angajați – 4.151.005 lei (22,9 lei/angajat/zi)
  • transport angajați – 385.513

Cu deținuți –1714 deținuți/pe 1359 locuri – 2.624.421 lei

  • hrană deținuți – 2.196.886 lei (3,5 lei/deținut/zi)
  • asistență medicală – 175.860 lei
  • asistență socială – 3.372 lei
  • transport deținuți – 166.203 lei
  • corespondență – 3.699 lei
  • igienă – 78.221 lei

Utilități – 1.402.216 lei

Penitenciarul Galați :

Total buget 2012 – 18.726.857 lei – din care cheltuieli:

Personal – 266 angajați – 10.276.137 lei

  • venituri angajați – 7.805.719/ venit mediu lunar – 2.445 lei
  • asistență medicală – 281.351 lei
  • hrană angajați – 2.142.716 lei (22 lei/zi/angajat)
  • transport angajați – 46.351 lei

Deținuți –995 deținuți/ pe 552 locuri – 1.439.244 lei

  • hrană deținuți – 1.159.098 lei (3,2 lei/deținut/zi)
  • asistență medicală – 77.428 lei
  • transport deținuți – 133.831 lei
  • corespondență – 5.920 lei
  • igienă – 62.967 lei

Utilități – 1.566.011 lei

Penitenciarul Tichilești (Brăila) :

Total buget 2012 – 17.683.470 lei, din care cheltuieli:

Personal – 221 angajați –

  • venituri angajați – 6.136.911 lei (2314 lei venit mediu/lună)
  • asistență medicală – 53.278 lei
  • hrană angajați – 1.745.304 lei (21,6 lei/angajat/zi)
  • transport angajați – 9.005 lei

Deținuți – 284

  • hrană deținuți – 444.549 lei (4,28 lei/deținut/zi)
  • asistență medeicală – 10.470 lei
  • servicii socio-educative – 9696 lei
  • transport deținuți– 40.103 lei
  • corespondență – 795 lei
  • igiena – 22.506

Utilități – 761.361 lei

De ce nu se mai face ”reeducare prin muncă”?

Opinia publică nu pierde nicio ocazie să se indigneze că deținuții nu sunt puși la muncă, dacă se poate chiar silnică, pentru că în general lumea consideră că odată ajuns după gratii deținutul nu mai are niciun drept.

Depășind această prejudecată, e adevărat că dacă ar munci deținutul și-ar plăti măcar întreținerea în penitenciar, ceea ce ar mai degreva cheltuielile bugetare. Totuși, oamenii par să piardă din vedere că și în libertate e greu să-ți găsești de lucru, iar autoritățile din sistemul penitenciar sunt la fel de incapabile să le creeze locuri de muncă deținuților, așa cum și politicienii eșuează la acest deziderat pentru oamenii liberi.

Legea 275/2006, care stabilește modul de executare a pedepselor (modificată recent prin Legea 254/2013), le dă dreptul deținuților să muncească, dacă doresc. Spre deosebire de comunism, când deținuții erau „reeducați” prin muncă obligatorie, regimul democratic a înlăturat această obligativitate.

Citate comparate:

Legea 23/1969 (sursa: AICI)

ART. 5 – Reeducarea condamnaților se realizează prin muncă. Condamnații sunt obligați să presteze o muncă utilă pentru care sunt apți. De asemenea, reeducarea condamnaților se realizează prin calificarea sau recalificarea într-o meserie, desfășurarea unor activități cultural- educative, precum și prin stimularea și recompensarea celor care sunt stăruitori în muncă și dau dovezi temeinice de îndreptare.

ART. 8 – Durata zilei de muncă nu poate depăși 12 ore și se stabilește în raport cu nevoile procesului de producție.”

Legea 275/2006

ART. 57 Munca prestată de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate este remunerată, cu excepția activităților cu caracter gospodăresc necesare penitenciarului şi a celor desfăşurate în caz de calamitate. Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate care sunt apte de a munci, cu acordul lor, pot presta o muncă în raport cu calificarea şi aptitudinile lor, precum şi activități necalificate.

ART. 59 Durata muncii prestate de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate este de 8 ore pe zi şi nu mai mult de 40 de ore pe săptămână.”

Numai 8.000 de deținuți, din 33.000, muncesc

Conform datelor furnizate de ANP, anul trecut din 31.503 deținuți au muncit în medie 8.054, din care numai 2.900 au fost remunerați, restul prestând munci voluntare sau gospodărești în interiorul penitenciarului. Legea prevede că un deținut trebuie să fie plătit pentru munca prestată, conform unui contract încheiat de penitenciar cu un agent economic, cu salariul minim pe economie. Din această sumă el primește numai 40%, restul intră în contul ANP pentru diverse cheltuieli.

Angajarea pușcăriașilor nu este atât de tentantă pentru patronii români, după cum arată evidențele ANP. Un singur mare producător de încălțăminte, german, folosește munca deținuților din mai multe închisori de la noi, în rest angajatorul român se dovedește reticent cu deținuții. Asta în ciuda faptului că aceștia reprezintă o forță de muncă destul de „cuminte”, captivă, păzită de gardieni chiar și la locul de muncă din afara penitenciarului și pentru care nu trebuie să plătească impozite și taxe aferente unui angajat liber.

Surse din sistem susțin că o explicație ar fi acea că angajatorii români preferă să angajeze la negru sau chiar cu salarii mai mici decât salariul minim pe economie, mai ales că majoritatea muncilor ce pot fi prestate de deținuți sunt necalificate. În plus mai există și prejudecata că un deținut odată ajuns după gratii nu prea poate fi reabilitat. Această situație nu-i afectează pe deținuți numai în timpul pedepsei – deși ei și-ar dori să iasă la muncă, pentru că pe lângă bani mai primesc și o reducere a pedepsei – ci și după liberare, când sunt discriminați din nou la angajare.

Maria Nicoleta Andreescu, director executiv al APADOR-CH, una dintre organizațiile care monitorizează respectarea drepturilor omului în penitenciare, consideră că legislația ar trebui schimbată în sensul în care penitenciarele să poată să negocieze și sume mai mici pentru angajarea deținuților. „Deținuții își doresc să muncească, e un lucru demonstrat că atunci când au o ocupație li se abate gândul de lipsa de libertate și asta asigură un climat favorabil în penitenciar. Pe lângă bani și zile scăzute din pedeapsă, deținutul câștigă și experiență într-un domeniu în care se poate angaja după liberare, iar asta ar mai reduce din procentul prea mare de recidiviști pe care-l are România.”

Cum a influențat criza economică veniturile deținuților

Munca deținuților a fost afectată, ca și economia globală, de criza din 2009, dar chiar dacă în cifre absolute aparent și-a revenit la „normal”, numărul deținuților care muncesc continuă să rămână mic din cauzele amintite. Veniturile obținute de ANP de pe urma muncii deținuților în ultimii șase ani:

  • 2007 – 25.650.621 lei
  • 2008 – 28.229.664 lei
  • 2009 – 19.583.527 lei
  • 2010 – 20.089.484 lei
  • 2011 – 25.809.484 lei
  • 2012 – 29.650.721 lei

O altă problemă ar fi aceea că fondurile obținute de pe urma muncii deținuților nu rămân în închisorile în care sunt ținuți aceștia, ci se centralizează de ANP, care le redistribuie după criterii netransparente. Unii directori de închisori sunt nemulțumiți de această practică, socotind că nu sunt astfel impulsionați în vreun fel să caute de lucru pentru deținuți pe piața locală. Conform datelor furnizate de ANP, penitenciarele cu cei mai mulți deținuți scoși la muncă în 2012 sunt: Jilava, Arad, Poarta Albă, Gherla, Timișoara, Iași.

Conducerea ANP promite că va îmbunătăți situația, că va populariza binefacerile muncii cu deținuți pe piața economică, însă realitatea e că deocamdată lucrurile sunt neschimbate. Numărul deținuților crește zilnic, iar bugetul se suplimentează pentru a le asigura paza și întreținerea.

Criza economică, scăderea nivelului de trai, neacordarea de amnistii sau grațieri din 2003 încoace, plus transferarea „stranierilor” condamnați în străinătate ne aglomerează sistemul, în timp ce bugetul abia ajunge pentru cheltuielile zilnice, nici nu poate fi vorba de investiții.

Comisarul șef Marian Popescu, director în cadrul ANP, admite că bugetul sistemului a crescut din 2010 încoace, în privința cheltuielilor cu personalul, și a scăzut constant la capitolul bunuri și servicii: „Pe fondul creșterii numărului de deținuți și a prețurilor la utilități și mâncare a scăzut alocația pe cap de deținut”.

Nu poate fi vorba, în aceste condiții, de construirea unor închisori noi, pentru degrevarea celor existente. Paza necesită dotări de ultimă generație, iar bugetul alocat inițial pe 2013 a fost de 53% din cel din 2012. Comisarul Popescu susține că ANP are proiecte, în diverse stadii, de la idee, la execuție, pentru câteva peniteciare sau corpuri noi în diverse orașe. Cu titlu informativ, două penitenciare noi cu capacitate de câte 1000 de locuri fiecare, în Berceni și Caracal, ar costa 316,5 milioane de lei. Adică o treime din bugetul întregului sistem pe 2012.

Cât alocă alte țări pentru deținuți – de la 3 la 750 de euro

Studiul internațional „Space 2011” făcut periodic de Institutul de Criminologie și drept penal din Lausanne, pentru Consiliul Europei (și publicat în mai 2013) arată că majoritatea închisorilor europene sunt pline, jumătate dintre ele fiind chiar supraaglomerate. Ceea ce le diferențiază, însă, sunt sumele cheltuite de respectivele state pentru întreținerea acestor dispozitive. Iată câteva date culese din studiul amintit :

  • media europeană este de 154 de deținuți la 100.000 de locuitori, în creștere față de 149 cât fusese cu un an înainte. România are 139 de deținuți la 100.000 de locuitori, deci se află sub media europeană;
  • toate închisorile sunt pline, în medie la capacitate – 99,5% din 100 de locuri, și jumătate din ele sunt supraglomerate;
  • media de vârstă a deținuților în Europa – 33 de ani;
  • 21% dintre deținuți sunt străini, cu o concentrare mai mare a acestora în vestul Europei, unde procentul străinilor e de 30%, iar în Europa de Est de doar 2%;
  • 26% dintre pedepse sunt de până într-un an, alte 26% între 1 și 3 ani, 48% dintre pedepse sunt mai mari de 3 ani, și 14% dintre pedepse sunt mai mari de 10 ani;
  • suma medie cheltuită zilnic pentru un deținut în 2010 a fost de 93 de euro. De la 3 (Bulgaria) la 750 de euro (San Marino). România figurează în acest clasament cu 17 euro/deținut/zi, sumă ce curpinde toate cheltuielile explicate în acest text.Alte state cheltuie: Andorra – 174 euro, Danemarca – 178 euro, Irlanda – 193 euro, Lichtenstein – 230 euro, Luxembourg – 176 euro, Olanda – 215 euro, Norvegia – 330 euro, Suedia – 260 euro;
  • – În cele 33 de închisori din Europa care au furnizat aceste date pentru studiu s-au cheltuit 17.000 de milioane de euro cu deținuții în 2010;
  • – în medie, în Europa există un gardian la 3 deținuți.
Advertisements

14 Replies to “Mass media despre penitenciare”

  1. D-ul Dumitrascu foarte interesant material si pe aproape cu privire la folosirea la munca. Nimeni nu este interesat de folosirea la munca a detinutilor, deoarece nu exista interes nici din partea statului si nici a agentilor economici. Cel mai dezinteresat in aceasta problema pare a fi statul care in 2010 diminiueaza salariile bugetarilor cu 25%, iar prin Legea 83/2010 creste veniturile cuvenite detinutilor de la 30% la 40% din venitul realizat, astfel ca ANP pierde prin acesta 10% din venituri.
    Fondul de premiere de 1% din veniturile realizate incepanad cu anul 2010 nu se mai acorda celor care si-au adus contributia la realizarea veniturilor, astfel ca incepe sa apara si dezinteresul pentru munca.
    In ultimi ani doar cateva penitenciare care voiau sa dea bine foloseau la munca,iar in restul dezinteres total fara ca cineva sa faca ceva. Indiferent de folosirea sau nefolosirea la munca salariile se primeau, statistici se faceau, scuze se gaseau ……..
    Pentru agentul economic dezinteresul de care se vorbeste in material vine de la faptul ca detinutul folosit la munca este scump nu de la faptul ca acesta foloseste la munca la negru sau au reticiente cu privire la reabilitare.
    Astfel tarifele negociate sunt in medie la 900-1100 lei/luna la care se mai adauga cota de TVA ( taxa pe valoarea adaugata la munca!!!!!!), cheltuieli cu transortul (mijloace auto special amenajate), transportul hranei, masurii exagerate de protectia muncii, fac munca cu detinutul pentru agentul economic sa para total neperformanta.
    O alta problema o reprezinta timpul de munca care este foarte rigid cu ore stabilite dinainte fara flexibilitate(ore suplimentare), cu 2 zile libere consecutiv pe saptamana conform L83/2010, program de munca ce nu se poate plia pe un proces de productie in care apar inerent si varfuri de productie.
    Ar mai fi multe de spus pe aceasta tema, dar vorbele sunt in zadar pentru ca nimeni nu le asculta.

  2. apropo de GAZ- uri…..de ce nu se ia o hotarare ca ele sa fie rentabile???mi se pare o prostie sa fie arendate sau lasa te de izbeliste,cand ar putea sa asigure hrana detinutilor pentru tot anul iar surplusul sa fie valorificat la diversi oameni,agenti,firme etc. la un pret acceptabil….pacat ca forta de munca ai din belsug, dar nu este “minte”….sa fie trasate niste hotarari si alea sa fie respectate, nu trimiti acolo toti agentii care sunt considerati “rebuturi”,si vrei sa fie profitabile…..parea mea ca cuputin “cap”,si niste amni cu capul; pe umeri pot fie facute profitabile…

  3. Domnule Sorin incep prin a spune ca articolul este interesant dar necesita unele precizari. Astfel se pare ca ati preluat prev. art. 57 fara modificari. (2) Persoanelor condamnate la pedepse cu privare de libertate li se poate cere să muncească în funcţie de aptitudinea lor fizică şi mentală şi de sfatul medicului. Deci nu consider ca un impediment este baza legala. Este adevarat ca matusa Macove cu echipa sa,i cea care i-a uimit inclisiv pe FRATTINI si BAROSO cu ideile sale novatoare este artizanul legii initiale pe care s-au chinuit colective intregi sa o modifice. Cum adica detinutii primesc doar 40% din venituri pai d-l Dumitrascu dar sa ma ierte D-zeu dar adineaori criticati resursele financiare care se cheltuie. Pai cat sa le dam la hotomani, 90% si statul 10% sau poate vreti nimic. Haide sa revenim pe pamant, nu mai tratati custodia detinutilor din punct de vedere al managementului economic ca ajungem la puncte ce nu se regasesc inprincipiile penale. Daca trec in revista memoria tot Macovei vorbea de hotie la GAZ-uri si sa fie desfiintate ca nu sunt rentabile. Veni cateringul si se dovedi un fiasco. De secole exista gospodarii dar si aici si-au bagat coada finantisti si manageri ca d-voastra si au dorit profituri. Pai domnule profitul trebuie sa fie REEDUCARE nu altceva. Trebuie sa constientizam ca nu este vorba si nici nu are ce cauta in discutie profitul financiar. NOI NU SUNTEM AFACERE SUNTEM UN SISTEM PUBLIC CE DETINE PE CEI CE NU INTELEG SA RESPECTE NORMELE SI SA II FACEM SA INTELEAGA CARE ESTE CALEA DE A TRAI CINSTIT. Nu sunt de acord cu aceste analize, se poate intoxica actualul ministru si sa cada in plasa ca democratica Macovei care nu cunostea sistemul dar tinea interviuri de selectie a directorilor de penitenciare in 2005 si se mira cand afla ceva nou de la candidati.
    Revenind la discutie personal consider ca un GAZ spre exemplu poate fi sursa de reeducare, prin terapie-programe si educatie in cultua diverselor soiuri care va consuma resurse financire fara profit banesc dar profit umam
    Multumesc de atentie

      1. Si care ar fi informatia ca e azi dupa amiaza ca sa ma iau dupa comentariul de ieri.

        1. Trebuia sa stim daca s-a aprobat sau nu de catre MFP deschiderea de credite. Azi ar fi fost ziua care ne-ar fi permis sa stim ca intra fara emotii banii. De luni e cu emotii.

          ANP transmite insa ca nu a fost primita aprobarea azi – asa cum speram, si ca cel mai probabil se va intampla luni dimineata. Insa pana cand nu e semnatura nimeni nu-si poate asuma o informatie clara.

  4. Statut de politist…..
    Curios ca subiectul de baza nu este luat in seama. Ne intereseaza numai cum ne numim…si cam atat ! Oare e deajuns ?
    Sa nu ne iasa prin piele denumirea asta. O mai mare gogoasa nu mi-a fost dat sa vad pana acum. Alergam dupa nume cat timp, noi tot gardinei sau paznici vom ramane toata viata pentru societatea civila.
    Si…pentru un meniu complet, ar trebui ca un factor politic, la un moment dat, sa ataseze statutul politistului actual la al nostru…de fapt, sa-l “armonizeze” corect fata si de politistii actuali. Ce spuneti ? Ne-ar prinde bine ? Ca dupa nume alergati cu totii…In schimb, alte aspecte nu le vedeti ! Si vai de mama alora care ne vor urma in activitate….

  5. domnule Dumitrascu, in ce stadiu se mai afla statutul politistului de penitenciare? multumesc!

Comments are closed.