Pe scurt despre dialog si echipament

Dialog social1. Decizie ANP privind acordarea restantei la echipament. Atasat aveti decizia ANP privind acordarea celei de-a doua transe din restanta la echipament pe 2012 (540/2013).

2. Proces verbal Comisie Dialog Social. La acest link gasiti pe scurt prezentate principalele idei discutate la o noua prima intalnire cu MJ si ANP intr-un cadru de colaborare angajator – sindicate.

1. Decizie ANP 540/2013 restanta transa 2 echipament
2. Minuta intalnire MJ-ANP-Sindicate sepembrie 2013_v0

16 thoughts on “Pe scurt despre dialog si echipament”

  1. Domnule Dumitrascu as dori un link cu actuala lege a pensionarilor sau numarul legii sa o gasesc mai usor pe net.

  2. Marine, eşti meseriaş, nene. În căutare pe goagăl, bineînţeles, că doar nu în tainele dreptului.

    Pune şi tu nişte ghilimele şi indică sursele de inspiraţie, că te poate bănui careva de cine ştie ce abilităţi şi expertize.

  3. PENTRU ALEX @ Reglementarile Codului familiei instituie dreptul copilului la intretinere, respectiv obligatia corelativa ce incumba parintelui sau celui care adopta de a presta intretinere fata de copii minori.

    Astfel, potrivit art. 94 alin. 1 si 2 din Codul familiei “Intretinerea este datoria potrivit cu nevoia celui care cere si cu mijloacele celui ce urmeaza a o plati“, iar “Instanta de judecata va putea mari sau micsora obligatia de intretinere sau hotari incetarea ei, dupa cum se schimba mijloacele celui care da intretinere sau nevoia celui ce o primeste“.

    Din economia acestor texte de lege rezulta cert ca pensia de intretinere se stabileste in raport cu castigul din munca debitorului obligatiei de intretinere, instanta de judecata fiind suverana in a determina cuantumul acesteia in functie de situatia de fapt .

    Este adevarat ca, principiul inscris in art. 94 din Codul familiei, impune din partea instantei de judecata stabilirea tuturor posibilitatilor materiale ale persoanei ce urmeaza sa o plateasca, existente la data judecarii actiunii, insa, in speta, in mod corect instanta de fond a inclus in baza de calcul a pensiei de intretinere “norma de hrana“ de care a beneficiat paratul in baza actului normativ mentionat, intrucat nu are caracterul unui venit sau “alte adaosuri“ cum gresit s-a sustinut prin motivele de apel ale paratei.

    In concret, art. 1 din O.G. nr. 26/1994 prevede ca “Personalul din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Justitiei – Directia Generala a Penitenciarelor si Serviciul Independent de Protectie si Anticoruptie, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informati Externe, Serviciul de Protectie si Paza si Serviciul de Telecomunicatii Speciale are dreptul, in timp de pace, la hrana gratuita, in conditiile prezentei ordonante“.

    Potrivit art. 2 alin. 1 si 2 din acelasi act normativ “Hranirea personalului institutiilor publice mentionate la art. 1 se face, de regula, in natura, in limita unor plafoane calorice diferentiate pe categorii, care constituie norme de hrana zilnice“ iar “Normele de hrana zilnice sunt cuprinse in anexa 1, care face parte integranta din prezenta ordonanta“.

    In art. 4 alin. 4 din OG nr. 26/1994 se prevede “Cadrele militare, militarii angajati pe baza de contract si salariatii civili care au dreptul la hrana potrivit normelor, atunci cand nu beneficiaza de alimente, primesc, in locul acestora, valoarea financiara neimpozabila a normei de hrana la care au dreptul“.

    Din economia acestor dispozitii legale rezulta ca “norma de hrana“ nu reprezinta un venit asimilat salariului, nu este un drept salarial, nefiind impozabil.

    Cu alte cuvinte, aceasta “norma de hrana“ are o destinatie speciala, fiind afectata in mod exclusiv desfasurarii activitatii si pregatirii militare, ca, de regula, “hranirea“ se face in natura, in limita plafoanelor calorice si doar exceptional categoriile care beneficiaza de prevederile acestei legi primesc contravaloarea valorica a normei de hrana.

    In sprijinul acestei concluzii vin si dispozitiile art.16 din Legea nr. 90/1996 privind protectia muncii potrivit carora “Alimentatia de protectie se acorda, obligatoriu si gratuit, de catre persoanele juridice si fizice persoanelor care lucreaza in locuri de munca cu conditii grele si vatamatoare, pe baza normelor elaborate de Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii si Protectiei Sociale“.

    In baza celor expuse anterior, Curtea a inlaturat sustinerile paratei referitoare la includerea echivalentului normei zilnice de hrana in baza de calcul a pensiei de intretinere datorata de reclamant, aceasta “norma de hrana“ fiind o masura de protectie proprie militarului in timp de pace.

    Este adevarat ca aceasta “norma de hrana“, in mod exceptional poate lua forma baneasca, insa suma de bani are o destinatie expresa, respectiv de protectie a militarului in timp de pace.

  4. Se pare ca la Penitenciarul Gherla noul Director incepe sa-si dea arama pe fata la inceput mergea pe varianta aceea de Director bun prin care sa avem un colectiv unit care sa vina cu drag la serviciu dar telenovela nu a tinut mult si acum aplica ceea ce stie cel mai bine sa faca DEZBINA SI CONDU daca ai ajuns tu ca si director sa urmaresti agentii din posturile de paza daca respecta acel program unic in sistemul penitenciar 15 minute inauntru 15 minute afara implementat de dansul imi pare rau dar un Director are alte atributii.Ajungem desi nu am crezut acest lucru sa-l regretam pe fostul Director Roman pentru ca pe vremea dansului el dadea ordine si cei de sub el executau acum e haos orgoliile sunt la mijloc ,daca cel care a fost imputernicit politic 5 ani in postul de DASDRP a picat la proba de interviu iar acum e mare sef serviciu siguranta exterioara umbla prin posturile de paza sa-i intrebe pe agenti caracteristicile PM cu baioneta si fara baioneta suntem de rasul curcilor mai rau de atat cred ca nu se poate.Domnilor incercati daca puteti si vreti sa uniti colectivul nu sa-l dezbinati.

  5. Domnule DUMITRASCU VA ROG SA-MI SPUNE-TI DACA ESTE CORECT SA SE GREVEZE NORMA DE HRANA INTR-UN PROCES DE STABILIRE A PENSIEI DE INTRETINERE?

    1. Când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii şi o jumătate pentru 3 sau mai mulţi copii.
      Norma de hrana nu intra in venitul net realizat de un fpss. Asadar…

    2. Reglementarile Codului familiei instituie dreptul copilului la intretinere, respectiv obligatia corelativa ce incumba parintelui sau celui care adopta de a presta intretinere fata de copii minori.

      Astfel, potrivit art. 94 alin. 1 si 2 din Codul familiei “Intretinerea este datoria potrivit cu nevoia celui care cere si cu mijloacele celui ce urmeaza a o plati“, iar “Instanta de judecata va putea mari sau micsora obligatia de intretinere sau hotari incetarea ei, dupa cum se schimba mijloacele celui care da intretinere sau nevoia celui ce o primeste“.

      Din economia acestor texte de lege rezulta cert ca pensia de intretinere se stabileste in raport cu castigul din munca debitorului obligatiei de intretinere, instanta de judecata fiind suverana in a determina cuantumul acesteia in functie de situatia de fapt .

      Este adevarat ca, principiul inscris in art. 94 din Codul familiei, impune din partea instantei de judecata stabilirea tuturor posibilitatilor materiale ale persoanei ce urmeaza sa o plateasca, existente la data judecarii actiunii, insa, in speta, in mod corect instanta de fond a inclus in baza de calcul a pensiei de intretinere “norma de hrana“ de care a beneficiat paratul in baza actului normativ mentionat, intrucat nu are caracterul unui venit sau “alte adaosuri“ cum gresit s-a sustinut prin motivele de apel ale paratei.

      In concret, art. 1 din O.G. nr. 26/1994 prevede ca “Personalul din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Justitiei – Directia Generala a Penitenciarelor si Serviciul Independent de Protectie si Anticoruptie, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informati Externe, Serviciul de Protectie si Paza si Serviciul de Telecomunicatii Speciale are dreptul, in timp de pace, la hrana gratuita, in conditiile prezentei ordonante“.

      Potrivit art. 2 alin. 1 si 2 din acelasi act normativ “Hranirea personalului institutiilor publice mentionate la art. 1 se face, de regula, in natura, in limita unor plafoane calorice diferentiate pe categorii, care constituie norme de hrana zilnice“ iar “Normele de hrana zilnice sunt cuprinse in anexa 1, care face parte integranta din prezenta ordonanta“.

      In art. 4 alin. 4 din OG nr. 26/1994 se prevede “Cadrele militare, militarii angajati pe baza de contract si salariatii civili care au dreptul la hrana potrivit normelor, atunci cand nu beneficiaza de alimente, primesc, in locul acestora, valoarea financiara neimpozabila a normei de hrana la care au dreptul“.

      Din economia acestor dispozitii legale rezulta ca “norma de hrana“ nu reprezinta un venit asimilat salariului, nu este un drept salarial, nefiind impozabil.

      Cu alte cuvinte, aceasta “norma de hrana“ are o destinatie speciala, fiind afectata in mod exclusiv desfasurarii activitatii si pregatirii militare, ca, de regula, “hranirea“ se face in natura, in limita plafoanelor calorice si doar exceptional categoriile care beneficiaza de prevederile acestei legi primesc contravaloarea valorica a normei de hrana.

      In sprijinul acestei concluzii vin si dispozitiile art.16 din Legea nr. 90/1996 privind protectia muncii potrivit carora “Alimentatia de protectie se acorda, obligatoriu si gratuit, de catre persoanele juridice si fizice persoanelor care lucreaza in locuri de munca cu conditii grele si vatamatoare, pe baza normelor elaborate de Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii si Protectiei Sociale“.

      In baza celor expuse anterior, Curtea a inlaturat sustinerile paratei referitoare la includerea echivalentului normei zilnice de hrana in baza de calcul a pensiei de intretinere datorata de reclamant, aceasta “norma de hrana“ fiind o masura de protectie proprie militarului in timp de pace.

      Este adevarat ca aceasta “norma de hrana“, in mod exceptional poate lua forma baneasca, insa suma de bani are o destinatie expresa, respectiv de protectie a militarului in timp de pace.

    3. Norma de hrana, de care beneficiaza functionarii publici cu statut special, nu poate fi retinuta in calculul cuantumului pensiei de intretinere din urmatoarele considerente:

      Functionarii publici cu statut special beneficiaza, pe perioada cat se afla in activitate, de o alocaţie de hrana zilnica, in limita unor plafoane calorice, diferenţiate pe categorii, numite in limbaj comun „norma de hrana”. După modul in care pot fi asigurate personalului aceste drepturi de hrana se clasifica in:
      a. norme prin care se asigura hrănirea efectivelor in mod organizat, prin cantine proprii (popote), deci preparate culinar
      b. norme pe care se asigura hrănirea efectivelor cu produse nepreparate culinar
      c. acordarea valorii finaciare a normelor la care au dreptul, daca nu beneficiază sau nu se poate asigura hrănirea efectiva a acestora

      Aceasta norma de hrana este destinata in exclusivitate refacerii forţei de munca a personalului care beneficiază de ea, motiv pentru care este diferenţiata pe plafoane calorice si categorii de personal si se acorda in natura. Numai in cazul in care nu este posibil a se acorda in nautra, se compensează cu contravaloarea in bani.

      Potrivit art. 409 alin.7 Cod procedura civila ‚, alocaţiile de stat si indemnizaţiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate in caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum si orice alte asemenea indemnizaţii cu destinaţie speciala, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru nici un fel de datorii”.

      Calitatea de funcţionar public cu statut special este incompatibila cu orice alta funcţie publica sau privata remunerata, cu exceptia functiilor didiactice.
      Instanta va stabili cuantumul pensiei de intretinere avand in vedere castigul din munca al debitorului. Astfel, castigul din munca al acestei categorii de salariati il reprezinta salariul. Conf. art. 55 alin. 4 lit. b) din OUG nr. 138 / 2005 de modificare si completare a Legii nr. 571 / 2003, drepturile de hrana acordate de angajatori angajaţilor, in conformitate cu legislaţia in vigoare, nu sunt incluse in categoria veniturilor salariale. Acestea nu pot fi avute in vedere ca si venit pentru calcularea pensiei de întreţinere deoarece ar însemna, din punct de vedere legal, ca atunci când angajatul primimeste aceste drepturi in alimente, sa fie obligat sa vânda din acestea pentru a achita suma stabilita astfel.

      1. @ALEX ai tot ce-ti trebuie mai sus pentru a exclude norma de hrana din calculul pensiei de intretinere. restul depinde de tine :)

  6. buna ziua…..am si eu o intrebare la care astept raspuns……daca acum 3 ani am fost incadrat agent operativ supraveghere 4 cu coeficient 2,70, dupa cat timp as putea fi agent operativ 3 cu 2,75????sau trebuie sa dau examen???

  7. Domnule Dumitrascu, despre organizarea concursurilor cu recrutare din sursa externa se stie ceva? Se mai organizeaza astfel de concursuri? Daca da, pe cand se preconizeaza a fi demarate? Multumesc frumos!Toate cele bune!

Comments are closed.