FSANP a pus pe masă realitatea crudă: Poliția Penitenciară funcționează sub limita de siguranță, cu deficit acut de personal. La Ministerul Muncii, am demonstrat, cu date oficiale, că lipsa oamenilor face inutilizabile investiții de milioane de euro în spații de detenție și crește riscurile privind siguranța personală și a locurilor de deținere. Mesajul ministrului muncii, Florin Manole, a fost clar: fără disponibilizări în structurile de forță, fără aventuri pe pensiile militare. Soluția sigură pentru funcționalitatea sistemului penitenciar: mai multe posturi, încadrări accelerate și protejarea veniturilor polițiștilor de penitenciare.
PROCES-VERBAL al Întâlnii FSANP – Ministerul Muncii
Data: 23.01.2026
Ora: 11:00
Locul: Ministerul Muncii
Participanți:
Ministerul Muncii:
– Florin Manole, ministru
– Cristian Vasilcoiu, secretar de stat
– Ciprian Văcaru, secretar de stat
FSANP:
– Cosmin Dorobanțu, președinte
– Roxana Ioniță, reprezentant FSANP
1. Context general – deficit structural de personal
FSANP a prezentat reperul obiectiv stabilit în 2016, conform căruia necesarul optim de personal pentru funcționarea sistemului penitenciar este de 20.102 posturi. Acest standard nu a fost revizuit și nu există nicio analiză oficială care să justifice reducerea lui.
În perioada 2016–2026, capacitatea de cazare a crescut cu peste 8.600 de locuri (investiții finalizate, în curs și programate), ca urmare a angajamentelor asumate de statul român în urma condamnărilor la CEDO. Extinderea infrastructurii nu a fost însoțită de extinderea resursei umane.
2. Situația actuală – date critice
– Posturi prevăzute: 16.041 (≈ 80% din necesarul stabilit în 2016)
– Posturi ocupate: 13.150 (≈ 65% din necesarul optim)
Există pavilioane finalizate și neutilizabile din lipsă de personal:
– Baia Mare: pavilion nou – 420 locuri, nefuncțional
– Vaslui: pavilion în curs de finalizare – 210 locuri, risc de neutilizare
La finalul anului 2025:
– Deținuți: 25.424
– Locuri de cazare: 22.506
– Deficit: ~3.000 locuri
Concluzie clară: sistemul funcționează sub limita de siguranță, nu cu surplus de personal.
3. Pensiile militare – poziția Ministerului Muncii
Ministrul Muncii a precizat că nu există în prezent niciun proiect de act normativ privind modificarea pensiilor militare. A fost subliniat principiul ireversibilității din PNRR, având în vedere că pensiile militare au fost jalon și au fost deja modificate în 2023.
Reforma pensiilor de serviciu a fost asumată de România prin PNRR, legiferată și validată de Comisia Europeană, jalonul fiind definitiv închis.
Redeschiderea acestuia ar însemna renegocierea PNRR, cu proceduri complexe, durată de minimum 12–24 luni și risc real de suspendare a finanțărilor europene.
În aceste condiții, creșterea vârstei de pensionare pentru polițiști și militari nu mai poate fi realizată prin PNRR, orice discuție fiind posibilă doar prin inițiative legislative interne, cu caracter de excepție și limitate tehnic.
Orice eventuală modificare:
– trebuie realizată în acord cu Comisia Europeană;
– presupune corespondență oficială și aviz, care necesită minimum 3 luni pentru parcurgerea procedurii.
FSANP a solicitat includerea ANP într-un eventual grup de lucru interinstituțional (MApN, MAI, servicii). Propunerea a fost acceptată de ministrul Muncii.
4. Austeritate – salarii și disponibilizări
FSANP a prezentat situația reală din unități: deficit cronic de personal, suprasarcină și imposibilitatea reducerii resursei umane fără blocaje majore.
Ministrul Muncii a transmis ferm: nu vor exista disponibilizări în structurile de forță ale statului.
În ceea ce privește reducerea de 10%: FSANP a arătat că statul are deja o datorie salarială față de polițiștii de penitenciare prin neaplicarea Legii salarizării unitare.
Diferențe nete lunare (plată actuală vs. Legea 153):
– Ofițer debutant: +429 lei
– Ofițer – vechime maximă: +536 lei
– Agent debutant: +1.200 lei
– Agent – vechime maximă: +581 lei
Ministrul a indicat ca variantă agreată în coaliție reducerea cu 10% a bugetului total al instituției, nu a fondului de salarii, lăsând ordonatorilor de credite libertatea de a identifica economiile necesare.
5. Reducerea deficitului – reîncadrarea pensionarilor
În contextul sistării angajărilor în 2026, FSANP a propus sprijinirea reîncadrării pensionarilor, valorificând experiența și expertiza acestora, mai ales ca această soluție este cuprinsă în Programul de guvernare.
Ministerul Muncii a transmis că va susține demersul reîncadrării cadrelor militare în rezervă, ca soluție practică și imediată pentru diminuarea deficitului de personal.
6. Concluzie FSANP
Problema sistemului penitenciar este lipsa, nu excesul de personal care își desfășoară activitatea în condiții improprii de muncă. Orice reducere de posturi sau diminuare salarială ar:
– face inutilizabile spațiile de deținere deja realizate;
– crește riscurile de siguranță personală și a locurilor de deținere;
– conduce la scăderea calității activităților profesionale, cu efecte directe asupra creșterii recidivei;
– expune din nou statul român la condamnări internaționale.
Soluția coerentă: creșterea numărului de posturi, accelerarea încadrărilor și protejarea veniturilor polițiștilor de penitenciare.