Bine ați revenit, domnule ministru!
După ce ați plecat, lupta împotriva corupției a fost abandonată, iar fărădelegile au cuprins Poliția Penitenciară cu o viteză greu de imaginat.
Unii directori au început să îl sfideze pe directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), alții au ignorat dispozițiile de bună-credință ale directorilor generali adjuncți, dispoziții care aduceau plusvaloare sistemului penitenciar. Abuzurile au înflorit, iar indisciplina și lipsa de răspundere au devenit tot mai vizibile.
Poliția Penitenciară are nevoie de fermitate, rigoare, bun-simț și integritate. Are nevoie de respectarea legii, de autoritate instituțională și de oameni care să răspundă pentru propriile decizii
Trei întrebări pentru cei patru șefi ai ANP
Orice ministru al Justiției ar trebui să le adreseze trei întrebări simple celor patru șefi ai Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP): directorul general și cei trei directori generali adjuncți.
- Ce ați făcut, concret și demonstrabil, pentru ca ANP/penitenciarele pe care le conduceți să fie astăzi mai profesioniste, mai eficiente și mai performante decât atunci când ați preluat funcțiile?
- Ce proceduri ați simplificat, ce disfuncționalități ați eliminat, ce competențe profesionale ați dezvoltat și ce rezultate măsurabile puteți prezenta?
- Care este, în concret, valoarea adăugată de dumneavoastră instituției, în calitate de manageri?
Directorii din ANP și din penitenciare trebuie să răspundă acelorași întrebări
Directorii de direcții din ANP și directorii de penitenciare ar trebui să răspundă directorului general Bogdan BURCU la aceleași trei întrebări. Cu răspunsurile acestora, directorul general ar trebui să se prezinte în fața noului ministru al Justiției și să explice ce rezultate au produs directorii din subordinea sa. Răspunsuri concrete, documentate și verificabile, nu vorbe goale, meșteșugite la înghesuială, pentru ca analiza să pară voluminoasă. Fără pagini întregi de formulări specifice sistemului penitenciar (balast) care nu spun nimic despre performanța penitenciarelor.
Activitățile recurente vor fi prezentate drept mari realizări manageriale
Cunoscând sistemul penitenciar, mă aștept ca șefii ANP și cei ai unităților subordonate să vină cu activități recurente, pe care le vor exagera și le vor prezenta drept performanțe (misiuni speciale și lucrări de excepție). Vor invoca punctele de lucru și veniturile proprii, de parcă ar fi exclusiv meritul lor, de parcă ei ar fi umblat după beneficiari, nu beneficiarii le-ar fi bătut la poartă pentru a solicita deținuți la muncă. Vor umple pagini întregi cu activități desfășurate cu deținuții, în interiorul și în afara penitenciarelor, cu crearea de noi locuri de deținere, de parcă directorii ar fi dat personal cu mistria pe pereți și și-ar fi stors propriile buzunare pentru a asigura fondurile necesare.
Activitatea curentă a unui penitenciar nu reprezintă, prin ea însăși, performanța directorului. Ministrul trebuie să afle ce au făcut suplimentar acești directori, ce probleme au rezolvat prin propriile decizii, ce rezultate nu s-ar fi obținut fără intervenția lor și ce îmbunătățiri concrete au produs în structurile pe care le conduc.
Ministrul trebuie să verifice realitatea din penitenciare, nu rapoartele falsificate intenționat
Există riscul ca noul ministru al Justiției să fie indus în eroare prin rezultate exagerate și raportări care prezintă activitățile obișnuite drept realizări excepționale. O verificare serioasă, direct în penitenciare și la nivelul ANP, ar putea arăta cât de mare este diferența dintre rapoartele conducerii și realitatea din unitățile penitenciare.
Ministrul Justiției ar trebui să întrebe câte penitenciare au reușit să instaleze sisteme de supraveghere video corespunzătoare pe perimetrele locurilor de deținere, câte evenimente negative au fost raportate cu celeritate, câte deficiențe privind siguranța penitenciarelor au fost eliminate și câte probleme semnalate de personal au fost efectiv rezolvate. Să ceară documente, termene, rezultate și responsabilități individuale. Atunci vom putea discuta despre performanță, altfel vom vorbi doar despre numărul de pagini din eventualul raport solicitat chiar și falsificat.
Rapoartele șefilor ANP trebuie discutate cu sindicatele. I-am spune ministrului unde este indus în eroare și unde i se prezintă adevărul
Rapoartele de activitate ale directorului general, ale directorilor generali adjuncți, ale directorilor de direcții din ANP și ale directorilor de penitenciare ar trebui analizate și în cadrul unor consultări cu organizațiile sindicale reprezentative. Sindicatele cunosc realitatea din unitățile penitenciare, evident, prin ochii liderilor locali și ai membrilor de sindicat, care se confruntă zilnic cu problemele sistemului și resimt direct consecințele deciziilor unor șefi cinstiți sau ticăloși.
I-am spune noi noului ministru al Justiției unde este indus în eroare, unde i se prezintă rezultate exagerate și unde rapoartele reflectă realitatea. Ar fi o greșeală ca noul ministru să asculte exclusiv versiunea celor care conduc poliția penitenciară, fără să-i consulte și pe cei care lucrează în ea.
Campioni la Facebook și WhatsApp. Dar la management?
La fotografii, festivități și postări pe Facebook, directorii de penitenciare și ANP par să nu ducă lipsă de activitate. În schimb, profesionalizarea personalului, simplificarea procedurilor, rezolvarea problemelor și respectarea legii ar trebui să ocupe primul loc în agenda oricărui director (general, general adjunct sau de unitate).
Prea multă energie pare consumată pentru imagine, pentru prezența permanentă ONLINE pe Facebook și WhatsApp și, potrivit nemulțumirilor semnalate în sistem, pentru protejarea unor cercuri relaționale. Ministrul ar trebui să verifice inclusiv dacă deciziile privind personalul au fost luate pe criterii profesionale sau dacă anumite persoane au beneficiat de tratament preferențial, în timp ce încălcările legii au rămas fără măsuri corespunzătoare.
Cine a produs rezultate rămâne. Cine nu, trebuie evaluat pentru schimbare
În funcție de aceste răspunsuri și de verificarea lor, noul ministru al Justiției ar trebui să decidă, în limitele competențelor legale, cine merită să continue în funcțiile de conducere și unde sunt necesare schimbări. Acesta ar trebui să fie punctul de plecare al evaluării șefimii Poliției Penitenciare. Nu impresiile, relațiile personale sau capacitatea unor directori de a redacta rapoarte stufoase, ci rezultatele profesionale obținute în perioada exercitării mandatului, fie el prin împuternicire. Ce au găsit când au preluat funcțiile, ce au schimbat și ce funcționează astăzi mai bine datorită lor?
Noul ministru trebuie să ceară rezultate, nu justificări
Dacă noul ministru al Justiției nu va face această evaluare, își va asuma responsabilitatea politică, inclusiv partidul din care face parte, pentru menținerea unor șefi care nu pot demonstra rezultate notabile. Iar de la șefi mediocri nu va obține performanță, indiferent câtă presiune va exercita asupra lor. Poate să le strângă și degetele în ușă, ca vechea Securitate, tot nu va scoate rezultatele așteptate de la oameni care nu au demonstrat că sunt capabili să le producă.
Noul ministru al Justiției trebuie să înceapă cu aceste trei întrebări. Concret, cu documente, rezultate și responsabilități individuale. Să nu se lase păcălit cu vorbe fără substanță și nici cu activități de rutină împachetate drept performanțe notabile.