Mulțumim, domnule Burcu! Directorul general nu demontează acuzațiile FSANP, ci le ambalează politicos, într-un limbaj de lemn.

Replica directorului general al ANP, Bogdan Burcu, la articolul FSANP transmite o tentativă de calmare a apelor, dar și o strategie de justificare a unei selecții preferențiale de directori “specialiști”, mascată în jargon de penitenciar și ambalată în discurs populist. Totul pentru a justifica “reforma burcucașă”. Iată concluziile noastre, trase în urma postării de pe Facebook a lui Bogdan Burcu, coroborate cu articolul FSANP:

1. Burcu confirmă tot ceea ce FSANP a criticat: selecția pe sprânceană, în cerc închis

În loc să demonteze acuzația că, la adunarea exclusivistă de la Rodbav, au fost aleși doar „Burcii”, Bogdan Burcu o confirmă indirect: spune că „au fost aleși unii dintre cei mai experimentați directori”, adică exact cine a vrut ANP, fără niciun criteriu transparent, fără nicio consultare prealabilă cu toți directorii, cum ar fi fost logic într-un proces de reformă reală. “Burcii” au fost aleși doar pe reputația „legendată” a unui Ștefăniță, Petrică și-un ultim Aurel. Ăsta ultimul cred că le toarnă în pahare bere. De-aia l-or fi luat “smecherii” sistemului la Rodbav.

2. ANP a pus carul înaintea boilor

În postare, Bogdan Burcu recunoaște că „ideile vor fi discutate cu alți specialiști și sindicatele în săptămânile următoare”, deci grupul restrâns a fost convocat înainte de consultare cu specialiștii, exact cum FSANP a reclamat: fără idei centralizate, fără transparență, fără implicarea specialiștilor sistemului. Reforma burcucașă s-a decis, abia apoi urmează „consultarea” – pur decorativă.

3. Limbajul de lemn ascunde disprețul pentru „ceilalți” directori

Directorul general Burcu spune că un grup mai mare „ar face discuțiile irelevante”, ceea ce înseamnă clar: ceilalți directori sunt considerați irelevanți. Deci „șmecherii” din cercul lui Burcu decid viitorul „neburcilor”, cu riscul ca aceștia din urmă să rămână fără posturi sau fără perspectivă. E un elitism disprețuitor, nu o strategie incluzivă, domnule director general. Cine v-a sfătuit să fiți atât de disprețuitor? Care dintre cei trei consilieri? Să fie sforarii din umbră?

4. Răspunsul vine târziu și reactivează retorica „bunei-credințe”

Geo-Bogdan Burcu nu aduce nicio dovadă, doar invocă buna-credință și „responsabilitatea participanților”. Dar cine sunt acești participanți? Aceiași directori care au tăcut în fața abuzurilor anterioare, care au servit „Yes, man!” și care astăzi sunt reciclați în „profesioniști de bază”. O mână de obedienți cu spate gros și coloană moale, reșapați în directori “experimentați și responsabili”, care, acum, joacă rolul de experți doar pentru că au fost obedienții lui Halchin? Niciunul dintre acești “experimentați responsabili” n-a fost în stare să oprească haosul trecut, dar acum își dau cu părerea despre viitorul sistemului penitenciar, pe banii cetățenilor, cu indignarea noastră. Sunt aceiași figuranți de reformă, doar cu pancarta schimbată. Nu mai scrie Halchin pe ea, acum scrie Burcu. Peste ceva timp vor scrie numele următorului director general, în timp ce tu, Bogdane, poate vei fi istorie sau… MARE reformator.

5. Reforma se anunță tot în logica „ședinței de taină”, nu în cea a construcției colective

Ce ne spune șeful pușcăriilor, Burcu, de fapt? Că reforma se face în cerc restrâns, „14 ore de muncă grea”, deci ar trebui să credem că e serioasă și legitimă doar pentru că se discută mult. Dar FSANP arată că problema nu e durata, ci modul de selecție, lipsa de transparență și absența dezbaterii reale cu specialiștii din sistem. Printre BURCI, de ce nu s-a găsit vreun specialist pe probleme medicale, pe pază, pe reintegrare, pe economic, pe evidență, pe resurse umane? Bogdane, o reformă serioasă nu se validează prin ore multe de vorbă, ci prin oameni competenți și criterii clare. Când se confundă oboseala cu legitimitatea, ANP pedalează în gol, pe traseul vechilor greșeli. Nu vreau să îl regret pe Răposatu’. Ar fi prea devreme.

Concluzia FSANP: E clar! Burcu nu demontează acuzațiile noastre, ci le ambalează politicos

În ciuda tonului împăciuitor, Bogdan Burcu confirmă involuntar toate suspiciunile ridicate în articolul FSANP: decizia e luată într-un cerc mic, ales netransparent, fără implicarea reală a întregului sistem, fără propuneri colectate din teritoriu de la profesioniști, iar reforma riscă să fie dictată, nu construită. Grupul de lucru are rolul de a legitima niște idei servite directorului general de cei care conduc din umbră ANP-ul. În realitate, niște pensionari care-l păpușează pe directorul general decid viitorul a peste 600 de funcții de conducere și transformă supraveghetorii în asistenți de îmblânzit infractori, cu mângâieri educaționale pe creștet. Această reformă riscă să fie un nou experiment pe spinarea sistemului, validat “la comandă” de aceeași rețea de obedienți reciclați în „oameni de bază”. Asta nu e reformă, e un șut în fundul tăbăcit al poliției penitenciare.