Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) avertizează Ministerul Justiției (MJ) și Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) că o reformă autentică a sistemului penitenciar nu se face cu ”buldozerul comasărilor și relocărilor”, ci prin respectarea principiilor celor trei E: eficiență, eficacitate și economicitate, ulterior unei evaluări serioase a performanței instituțiilor. Ministrul Justiției, domnul Radu MARINESCU și directorul general al ANP, domnul Bogdan BURCU nu ar trebui să transforme pușcăriile în victimele unui experiment de tăieri, care ar pune în pericol sistemul penitenciar, angajații și întreaga societate.
FSANP: folosirea la muncă a deținuților prin monitorizare electronică
În locul unei pseudo-reforme care calcă în picioare penitenciarele și destinele profesionale și personale ale polițiștilor de penitenciare, FSANP vine cu soluții concrete, care pot fi aplicate imediat și care ar aduce rezultate vizibile pentru sistemul penitenciar, pentru angajați și pentru societate. Propunerea FSANP: folosirea la muncă a deținuților prin monitorizare electronică. Una dintre măsurile cerute de FSANP este monitorizarea prin brățări electronice a deținuților care efectuează muncă în afara penitenciarelor, concomitent cu zile câștig scăzute efectiv din pedeapsă. Astfel:
- deținuții ar presta activități fără a mai fi necesară paza, escortarea și supravegherea de către polițiștii de penitenciare;
- administrația locului de deținere ar încasa o parte mai consistentă din remunerația muncii prestate, contribuind la sustenabilitatea financiară a sistemului;
- deținuții ar beneficia de zile-câștig, reduse efectiv din pedeapsă, încurajând responsabilitatea și reintegrarea socială. Reducerea pedepsei în această manieră ar scădea presiunea pe bugetul ANP, prin diminuarea efectivului de deținuți.
Propunere de modificare legislativă
FSANP solicită ca Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal să fie completată, astfel încât:
- Zilele câștig obținute prin muncă prestată să fie deduse direct din pedeapsa aplicată deținuților, nu doar considerate ca facilități sau condiții de liberare condiționată;
- Remunerația muncii deținuților să fie redistribuită în procent mai mare către administrația locului de deținere, pentru susținerea logisticii și personalului, păstrând în același timp o parte mai mică pentru deținuți.
- Reglementarea să includă monitorizarea prin brățări electronice, astfel încât deținuții să poată presta muncă în afara penitenciarelor, fără implicarea directă a polițiștilor de penitenciare în paza și escortarea lor.
Exemplu de text normativ (propunere)
„Art. 83 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 83
Regimul de prestare a muncii:
(1) Munca persoanelor condamnate în penitenciare se realizează: a) în regim de prestări de servicii pentru persoane fizice sau persoane juridice, în interiorul ori exteriorul penitenciarului; b) în regie proprie; c) pentru activități cu caracter gospodăresc necesare penitenciarului; d) în caz de calamitate; e) în caz de voluntariat; f) în alte cazuri, în condițiile legii.
(2) Administrația penitenciarului poate încheia contracte de prestări de servicii cu persoane fizice sau persoane juridice, inclusiv penitenciare, interesate în folosirea la muncă a persoanelor condamnate.
(3) În condițiile stabilite de regulamentul de aplicare a prezentei legi, se prestează de către persoanele condamnate tipul de regim de muncă prevăzut la alin. (1) lit. a)-e).
(4) Persoana condamnată care, în timpul executării pedepsei privative de libertate, a devenit incapabilă de muncă în urma unui accident sau a unei boli profesionale, beneficiază de pensie de invaliditate, în condițiile legii.
(5) Dispozițiile legale referitoare la protecția muncii se aplică în mod corespunzător și persoanelor condamnate.
(6) Diplomele, certificatele sau orice alte documente care atestă însușirea unei meserii, calificarea sau recalificarea profesională în cursul executării pedepsei privative de libertate sunt recunoscute, în condițiile legii.
(7) Zilele câștig obținute ca urmare a muncii prestate de persoanele private de libertate se scad efectiv din durata pedepsei aplicate, reducând în mod corespunzător termenul de executare.
(3) Munca prestată în afara penitenciarului de către persoanele private de libertate se poate realiza prin monitorizare electronică, fără pază și escortare din partea polițiștilor de penitenciare, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului justiției.
Art. 87 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 87
Repartizarea veniturilor
(1) Veniturile prevăzute la art. 86 se încasează de către administrația penitenciarului în care se află persoana condamnată și se repartizează după cum urmează:
a) 20% din venit revine persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executării pedepsei privative de libertate 90% din acesta, iar 10% se consemnează pe numele său, la Trezoreria Statului, urmând să fie încasat în momentul punerii în libertate;
b) 80% din venit revine administrației penitenciarului, constituind venituri proprii care se încasează, se contabilizează și se utilizează potrivit dispozițiilor legale privind finanțele publice.
(2) Administrația penitenciarului are obligația de a aduce la cunoștința persoanei condamnate posibilitatea încheierii unui contract de asigurare privind contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru veniturile realizate din munca prestată, pe perioada executării pedepsei privative de libertate. Plata contribuției la bugetul asigurărilor sociale de stat se poate face din cota de 90% prevăzută la alin. (1) lit. a), repartizată pe numele persoanei condamnate.
(3) În cazul în care persoana condamnată a fost obligată la plata de despăgubiri civile, care nu au fost achitate până la data primirii în penitenciar, o cotă de 50% din procentul prevăzut la alin. (1) lit. a) se utilizează pentru repararea prejudiciului cauzat părții civile.”
Reformă cu cap, nu comasare cu picioarele!
Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) solicită implementarea imediată a acestei măsuri ca prim pas spre o reformă autentică, care să protejeze polițiștii de penitenciare și să facă sistemul sustenabil pe termen lung. Într-un moment în care presiunile bugetare sunt reale, iar deficitul de personal afectează funcționarea penitenciarelor, folosirea inteligentă a tehnologiei și valorificarea potențialului de muncă al deținuților reprezintă o măsură de reformă realistă, cu efecte directe imediate asupra eficienței instituționale și asupra climatului social din penitenciare. Reforma grăbită a Poliției Penitenciare este o capcană politică pentru ministrul Justiției și va fi decontată scump, atârnând greu de gâtul acestuia și al actualei conduceri ANP. În forma discutată de ANP cu sindicatele, reforma penitenciarelor va îngropa credibilitatea ministrului Radu MARINESCU.