Paginile anonime au răsărit ca ciupercile. Nimeni din ANP nu se întreabă de ce.
Paginile anonime de pe Facebook și de pe internet au răsărit ca ciupercile. În ele se varsă tot felul de informații compromițătoare despre Poliția Penitenciară, despre angajați, directori și despre tot ce se întâmplă prin penitenciare. Nimeni din ANP – Aparatul Central nu își pune o întrebare simplă: DE CE? Dacă ar interesa pe cineva din conducerea Poliției Penitenciare imaginea sistemului, ar manifesta un minim interes și ar face ceva pentru ca lucrurile să se așeze. Am ajuns să ne facem de râs în fața tuturor.
Am ajuns de râsul celorlalte instituții de ordine publică
Nu cunosc o altă instituție publică, mai ales din sistemul de apărare și ordine publică, în care să existe un asemenea fenomen. M-au sunat lideri sindicali din Poliția Națională să mă întrebe ce se întâmplă la noi. Mi-a fost rușine. Sincer. Am ajuns atât de jos, încât să vărsăm lături pe întreg Facebookul, sub anonimat, mai abitir decât deținuții. Măcar unii dintre aceștia au curajul și demnitatea să sesizeze neregulile cu nume și prenume. Instituția penitenciară a ajuns, în opinia mea, la cel mai jos nivel al valorilor etice și al principiilor promovate în propriul Statut. Este trist. Este umilitor pentru miile de polițiști de penitenciare care își fac meseria cu seriozitate și care trebuie să suporte această degradare a imaginii profesiei lor.
Ministerul Justiției tace. În ANP, aproape nimeni nu mai răspunde pentru nimic
Ministerul Justiției (MJ) nu are nicio reacție vizibilă. Nimeni de la MJ nu mai ceartă pe nimeni din ANP atunci când mocirla și lăturile umplu spațiul public. Am sentimentul că poți face aproape orice în Poliția Penitenciară, dacă ești șef, și nu ți se întâmplă nimic. Atât de multă delăsare, deprofesionalizare și debandadă percep în ANP și în unitățile penitenciare, încât mă întreb ce eveniment negativ ar mai trebui să se întâmple prin pușcăriile abandonate de ANP pentru ca cineva să răspundă disciplinar sau penal, atunci când faptele o impun. Prea multe lucruri par mușamalizate. Prea multe măsuri par luate doar de formă. Se fac verificări, se întocmesc hârtii, se mimează preocuparea. Și lucrurile merg mai departe.
Directorul general, batjocorit de propriii directori. N-am mai văzut așa ceva
Am ajuns să mă întreb ce pretenții aș putea avea de la directorul general al ANP să aducă disciplină, respect și onoare instituției pe care o conduce, din moment ce el însuși este batjocorit de propriii directori. Nu s-a întâmplat niciodată așa ceva de când lucrez eu în sistemul penitenciar. Niciodată! Am văzut multe în anii aceștia. Am cunoscut conduceri bune, conduceri slabe, directori care și-au respectat funcția și directori care au făcut instituția de râs. Dar la nivelul acesta de degradare a autorității, a disciplinei și a respectului instituțional nu credeam că vom ajunge. Mă uit la ce se întâmplă și, sincer, nu mai recunosc instituția în care am intrat să lucrez.
Poliția Penitenciară este cu reputația la pământ. Unii vor să devină chestori
Și, în toată această debandadă, lumea se vrea chestori de poliție penitenciară. Nici măcar chestori de carton n-ar putea fi unii dintre cei care aspiră la asemenea grade. Ar fi o rușine ca Ministerul Justiției să propună acum avansări la gradul de chestor, în momentele acestea în care reputația Poliției Penitenciare este la pământ. Ce merite deosebite justifică asemenea avansări? Ce performanțe instituționale? Ce au făcut acești oameni pentru disciplina, onoarea și prestigiul Poliției Penitenciare? Avem nevoie de oameni care să pună ordine în instituție, nu de încă niște grade pe umeri. Am ajuns să îmi fie teamă de ce va urma. Și spun asta cu o mare dezamăgire, după atâția ani petrecuți în sistemul penitenciar. Pentru că, dincolo de toate aceste mizerii, există mii de polițiști de penitenciare care merită să lucreze într-o instituție respectată. Din păcate, am tot mai puține motive să cred că actualul director general al ANP va reuși să le redea această demnitate.