ANP, punct de vedere în legătură cu aplicarea deciziei 51/2019 a ICCJ referitoare la salarizarea la nivel maxim
sindicat

ANP, punct de vedere în legătură cu aplicarea deciziei 51/2019 a ICCJ referitoare la salarizarea la nivel maxim

ANP ne răspunde la solicitarea referitoare la aplicarea Deciziei nr. 51/2019 a Înaltei Curți de Casaţie și Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în sensul că după o minuțioasă analiză va cere o opinie la Ministerul Justiției înainte de a lua o decizie.

Raspuns ANP - Punere in aplicare Decizia ICCJ 51.2019
Raspuns ANP – Punere in aplicare Decizia ICCJ 51.2019

Urmare solicitării FSANP cu nr. 264/10.02.2020, înregistrată în instituția noastră cu nr. 4138/10.02.2020, referitoare la Decizia nr. 51/2019 a Înaltei Curți de Casaţie și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ANP ne transmite, punctual, următoarele:

Legea se referă la “salariul funcţiei de bază” al polițiștilor

1. Conform dispozitivului Deciziei amintite, Înalta Curte de Casaţie și Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept “Admite sesizarea privind pronunțarea unei hotărâri prealabile, formulată de Curtea de Apel Bacău – Secţia a Il-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 947/110/2018, și stabilește că termenul de “salariu de bază” prevăzut de art. 1 alin. (5^1) din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare, și de art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare, se interpretează extensiv, în sensul că se referă și la “salariul funcţiei de bază al polițiștilor.

Amintim că polițiștii de penitenciare beneficiază de sporul de fidelitate corespunzător vechimii efective în sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională și de sporul pentru studii superioare, corespunzător studiilor absolvite, fără ca acestea să fie plafonate la luna decembrie 2009. De asemenea, reiterăm că sporul pentru condiţii de pericol deosebit se acordă ca spor distinct tuturor polițiștilor de penitenciare în procent de 30%, indiferent de funcție, gradație sau vechime, și nu face parte din salariul de funcție.

Practici judiciare neunitare la nivelul instanțelor de recurs

2. Prin același dispozitiv al Deciziei nr. 51/2019 a Înaltei Curți de Casaţie și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, se respinge, ca inadmisibilă, sesizarea privind pronunțarea unei hotărâri prealabile, cu privire la identificarea categoriilor de personal plătit din fonduri publice cărora le este aplicabil nivelul maxim de salarizare prevăzut de art. 1 alin. (51) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015,  precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare,

astfel cum a fost interpretat de Înalta Curte de Casaţie și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 9 noiembrie 2016, precum și de art. 3^1 alin.  (1) din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare, introdus prin Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea

Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative,  aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 250/2016, cu modificările ulterioare, în raport cu termenii specifici folosiți de legiuitor pentru definirea drepturilor salariale cuvenite fiecăreia dintre aceste categorii, respectiv dacă aceste dispoziții se aplică și personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, în condiţiile în care aceste categorii profesionale, potrivit legislaţiei privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2010, nu beneficiază de un salariu de bază.

Din considerentele instanței se distinge că „a rezultat existența unei practici judiciare unitare la nivelul instanțelor de recurs, concretizată într-un număr semnificativ de hotărâri judecătorești definitive, prin care s-a apreciat că personalului militar, polițiștilor și funcţionarilor publici cu statut special le este aplicabil la nivelul maxim de salarizare prevăzut de art. 1 alin. (511) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și de art. 3″1 alin. (1) din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 57/2015.”

Voința legiuitorului, de a elimina inechităţile

În susținerea acestui punct de vedere s-a făcut trimitere la argumentele evocate în considerentele Deciziei nr. 23/2016 și ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 794/2016. În esenţă, s-a arătat că personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special fac parte din categoria personalului din autorități și instituții publice enumerate de art. 2 alin. (1) lit.a) din Legea-cadru nr. 284/2010, motiv pentru care aceștia sunt vizați în mod direct de dispoziţiile art. 1 alin. (5’1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014.

Astfel, susține instanța, voința legiuitorului de a elimina inechităţile ori diferențele salariale în cadrul aceleiași categorii de personal și, în consecință, de a evita discriminarea salarială existentă a fost clară, iar o interpretare contrară ar goli de conţinut scopul și substanța normei.

Examenul jurisprudenţial efectuat relevă cristalizarea unei practici judiciare unitare la nivelul instanțelor de recurs, materializată într-un număr semnificativ de hotărâri judecătorești definitive, prin care s-a apreciat că nivelul maxim de salanzare reglementat de cele două norme juridice în discuție se aplică și categoriei de personal a polițiștilor, argumentaţia instanțelor naționale fundamentându-se, în esență, pe dezlegarea de principiu dată de instanța supremă pnn Decizia nr. 23/2016.”

Trebuie menţionat că potrivit art. 52^1 alin. (3) din Legea 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, efectul deciziei este acela că „(3) Dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar pentru instanța care a solicitat dezlegarea, de la data pronunțării deciziei.”, dezlegarea fiind dată pe baza considerentelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 23/2016 și ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 794/2016.

ANP solicită punct de vedere de la Ministerul Justiției

Având în vedere impactul punerii în aplicare a acestei decizii, precum și pe considerentul că Ministerul Justiţiei este ordonator principal de credite și coordonator al sistemului administraţiei penitenciare (conform H.G. nr. 652/2009 privind organizarea și funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările și completările ulterioare), Administrația Naţională a Penitenciarelor va solicita de la această instituţie un punct de vedere în legătură cu modalitatea de aplicare a Deciziei nr. 51/2019 a Înaltei Curți de Casaţie și Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Nu în ultimul rând, facem precizarea că Administrația Naţională a Penitenciarelor depune toate diligenţele posibile față de problematica acordării drepturilor personalului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, de natură să asigure un climat organizaţional optim pentru desfășurarea în bune condiții a misiunilor care revin sistemului administrației penitenciare, identificarea personalului care poate beneficia de nivelul maxim de salarizare pentru aceeași funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcție precum și pentru activitatea desfășurată în aceleași condiții reprezentând o prioritate.

În context

https://www.fsanp.com//2020/02/03/interpretare-salarizarea-la-nivel-maxim-conform-deciziei-iccj-nr-51-11-11-2019/

https://www.fsanp.com//2019/11/13/decizie-importanta-a-iccj-privind-salarizarea-la-nivel-maxim/

https://www.fsanp.com//2020/02/17/anp-pregateste-informatiile-solicitate-de-instanta-in-procesul-privind-recalcularea-salariilor/

17 thoughts on “ANP, punct de vedere în legătură cu aplicarea deciziei 51/2019 a ICCJ referitoare la salarizarea la nivel maxim

  1. Buna dimineata.Am vazut ca deja sunt procese pe rol pe aceasta tema,in randul pensionarilor,unele solutionate favorabil(mapn)cu recalcularea incepand cu .1.01.2017.Ne asteptam la lucruri bune?

    1. Da. Decizia ICCJ ar trebui sa rezolve problema insa depinde foarte mult de cum vor reactiona institutiile.

  2. In cazul unui proces castigat,institutia nu trebuie sa reactioneze conform solutiei data de instanta?

    1. Sentinta asta e aplicabila in procesele pe care le avem deschise cu acelasi obiect. Din pacate sunt doar cateva si vor trebui sa fie mai multe pentru ca angajatorul sa reolve probleme administrativ si pentru a preveni alte actiuni in instanta.

  3. Si mai pe românește ce beneficii aduce această decizie?Va intreb pt.ca nu toti suntem juriști sau economiști.Ce ar însemna din puunct de vedere financiar? Va multumesc

    1. Nu trebuie sa fiti jurist. Mai pe romaneste, toata lumea ar fi salarizata la coeficientul maxim al functiei. Una e ca de la baza sa pleci cu 3,20 si alta e sa pleci cu 4,50.

      1. Nu este chiar așa
        Decizia 51 se completează cu alte decizii, iar nivelul maxim înseamnă că cel care are grad, funcție și vechime identică beneficiază de același salariu nu altfel
        Nu se poate că unul nou angajat să aibă același salariu cu cel care muncește de 20 ani spre exemplu
        A se citi și decizia 48/2018
        Zic și eu

        1. Nu va contrazic. Subsemnatul sustine o pozitie partizana prin natura functiei.

  4. Cum adica sporul de studii nu este plafonat la 2009?
    Este fix la 2009,se vede clar din fluturas suma…
    Cum e posibil un asa raspuns.

  5. Zice ANP ca˘…Administrația Naţională a Penitenciarelor depune toate diligenţele posibile față de problematica acordării drepturilor personalului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, de natură să asigure un climat organizaţional optim pentru desfășurarea în bune condiții a misiunilor care revin sistemului administrației penitenciare…˘. Dar cu acordarea titlului de specialist de clasa prevazut in lege cum ramane? S-a prevazut ce si cum in regulament, s-a prevazut ce si cum in Legea salarizarii, bani inteleg ca sunt, vointa ANP este, dar eu tot nu mai apuc sa dau examen de specialist. Ce trebuie sa fac ca sa se aplice legea?

    1. Nu poți da examenul până când nu se aplică integral legea salarizării unitare, deci… A se vedea și niște decizii ale instanțelor pe subiect
      Chiar dacă ai nivelul 2022 examenul tine doar de ANP, deci…
      🤔🤔🤔

  6. Înseamnă că dacă se pune in aplicare aceasta decizie a ICCJ și cei care s-au pensionat în anii trecuți li se vor recalcula pensiile?.

  7. Ce trebuie făcut sa așteptăm ca ANP sa rezolve problema sau să acționăm în instanță.

Comments are closed.

Skip to content