Digitalizarea sistemului penitenciar este prezentată în ultimii ani ca o direcție inevitabilă. În discursul șefilor ANP apar concepte precum supraveghere inteligentă, analiză video automată sau sisteme integrate de securitate. Dacă aceste tehnologii sunt introduse real în penitenciare, impactul nu va fi doar tehnologic, el va afecta direct modul în care sunt executate activitățile operative prevăzute în OMJ nr. 4800/2018 privind siguranța locurilor de deținere. Regulamentul descrie în detaliu, printre altele, atribuțiile supraveghetorilor și ale agenților din posturile de pază. O analiză atentă arată că o parte dintre aceste activități sunt exact tipul de procese pe care sistemele bazate pe inteligență artificială încep să le preia în alte sisteme de detenție din lume.
Supravegherea deținuților – activitate centrală în OMJ 4800
Regulamentul stabilește că personalul operativ trebuie să asigure supravegherea permanentă a persoanelor private de libertate, observarea comportamentului acestora și prevenirea incidentelor. În practică, această activitate se realizează prin patrulare, observare directă, ascultare și uneori monitorizarea camerelor video.
Tehnologia actuală permite însă transformarea supravegherii video clasice într-un sistem automat de analiză comportamentală. Algoritmii pot identifica conflicte, mișcări neobișnuite, tentative de agresiune sau de auto-vătămare, precum și comportamente asociate pregătirii unei evadări. În loc ca operatorul uman să urmărească zeci de monitoare, sistemul semnalează automat evenimentele relevante.
În termenii OMJ 4800, acest lucru înseamnă că o parte din activitatea de observare permanentă a deținuților poate fi asistată sau filtrată de inteligența artificială.
Monitorizarea perimetrului și posturile de pază
Regulamentul prevede existența posturilor de pază pentru supravegherea gardurilor, a zidurilor și a zonelor vulnerabile ale penitenciarului. Polițiștii de penitenciare au obligația de a observa orice tentativă de evadare sau apropiere suspectă de perimetru. Sistemele moderne de securitate folosesc deja camere cu analiză video automată, senzori de mișcare și sisteme radar de proximitate. Aceste tehnologii detectează automat intruziuni, escaladări sau activități suspecte în apropierea perimetrului.
Prin urmare, funcția de pază și observare permanentă a perimetrului, prevăzută în OMJ 4800 pentru posturile de pază, poate fi parțial automatizată. Rolul polițistului de penitenciare nu dispare, dar devine unul de intervenție și validare a alertelor generate de sistem.
Controlul accesului în penitenciar
Un alt capitol important din Regulament reglementează controlul accesului persoanelor, vehiculelor și bunurilor în penitenciar. Personalul operativ verifică identitatea, autorizațiile de acces și conținutul vehiculelor.
În multe sisteme penitenciare occidentale, aceste procese sunt deja digitalizate prin:
– sisteme de recunoaștere facială
– verificare automată a documentelor
– scanarea inteligentă a bagajelor și vehiculelor
– baze de date integrate pentru controlul accesului.
Aplicate în penitenciarele din România, aceste tehnologii ar reduce activitățile repetitive ale personalului din posturile de control și ar muta accentul pe monitorizarea sistemelor și gestionarea incidentelor.
Observarea comportamentului deținuților
OMJ 4800 pune un accent important pe observarea comportamentului persoanelor private de libertate pentru prevenirea incidentelor, a violențelor sau a tentativelor de evadare. Această activitate se bazează în prezent pe experiența și intuiția personalului operativ.
Sistemele de analiză comportamentală dezvoltate în ultimii ani pot detecta modele de comportament agresiv, agitație colectivă sau pregătirea unor acțiuni violente. Ele funcționează prin analiza automată a imaginilor și a mișcărilor din spațiile monitorizate. Într-un penitenciar digitalizat, aceste sisteme ar putea deveni instrumente de suport pentru supraveghetori, semnalând automat situațiile cu potențial de risc.
Raportarea incidentelor și analiza operațională
Regulamentul obligă personalul să raporteze imediat orice incident și să completeze documentele operative aferente. Aceste procese sunt în mare parte manuale și consumă timp. Integrarea sistemelor de supraveghere cu platforme informatice ar permite generarea automată a unor rapoarte preliminare privind incidentele: ora, locul, imaginile video asociate și evoluția evenimentului. Această automatizare nu înlocuiește analiza umană, dar reduce componenta administrativă a activității operative, adică “hârțogăraia”.
Ce nu poate fi înlocuit de tehnologie
OMJ 4800 nu reglementează doar activități de observație și control, Regulamentul stabilește și obligații legate de intervenția directă, menținerea ordinii și gestionarea situațiilor de criză/incidente. Aceste activități presupun decizie umană, evaluare contextuală și intervenție fizică. Inteligența artificială poate detecta incidentul, însă intervenția rămâne responsabilitatea polițiștilor de penitenciare.
O problemă de resurse umane pentru sistemul penitenciar
Analiza OMJ 4800 arată clar că introducerea tehnologiilor bazate pe inteligență artificială nu ar însemna dispariția personalului din sectorul operativ, ci ar însemna însă transformarea modului în care sunt executate anumite atribuții. Activitățile care pot fi asistate tehnologic sunt cele bazate pe observație continuă, procesare de imagini și verificări repetitive. Exact acele activități care ocupă o parte semnificativă din timpul personalului din posturile de pază și al supraveghetorilor.
Întrebarea reală pentru sistemul penitenciar nu este dacă aceste tehnologii vor apărea. Ele există deja. Întrebarea este dacă instituția are o strategie privind impactul lor asupra organizării muncii.
Digitalizarea fără o strategie de resurse umane riscă să creeze o contradicție: tehnologie modernă operată prin structuri gândite pentru o altă epocă.
Concluzie
OMJ nr. 4800/2018 descrie un model construit în jurul supravegherii directe realizate de personalul operativ. Evoluția tehnologică introduce însă instrumente capabile să automatizeze sau să asiste o parte dintre aceste activități. Supravegherea video, monitorizarea perimetrului, controlul accesului și analiza comportamentală sunt domenii în care inteligența artificială poate schimba modul de lucru în penitenciare.
Dacă aceste tehnologii vor fi introduse în sistemul penitenciar românesc, ele nu vor modifica doar infrastructura tehnică, vor modifica însăși structura muncii operative. Dacă Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) ignoră această realitate va descoperi, de regulă prea târziu, că modernizarea tehnologică va produce efecte mult dincolo de echipamentele instalate în pereții secțiilor de deținere și pe gardurile perimetrului loculrilor de deținere. Introducerea inteligenței artificiale în penitenciare, fără o analiză serioasă a impactului asupra activităților prevăzute de regulamente și asupra structurii de personal, riscă să transforme digitalizarea într-un proces care afectează direct locurile și raporturile de muncă ale supraveghetorilor și agenților din posturile de pază.
Iluzii, mon cher!iluzii….