Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) a avertizat Ambasada S.U.A. în legătură cu declarațiile iresponsabile ale ministrului Apărării, Radu Miruță, despre Groenlanda și pensiile militare. FSANP a considerat necesar să transmită acest semnal clar, ca reacție la variația de discurs irațional al ministrului apărării.
Nr. 03/15.01.2026
Exemplar 1 din 2
Excelenței Sale Darryl NIRENBERG
Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România
Excelența Voastră,
Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), organizație sindicală reprezentativă la nivelul sistemului administrației penitenciare, cu sediul în Municipiul București, str. Maria Ghiculeasa nr. 47, et. 3, cam. 306, sector 2, având Cod de Identificare Fiscală 17257999, e-mail: fsanp@fsanp.ro, reprezentată legal de către domnul Cosmin – Marian DOROBANȚU, în calitate de Președinte, membră a Confederației Naționale Sindicale CARTEL ALFA, vă înaintează următoarea
SCRISOARE DESCHISĂ
Mă adresez în calitate de președinte al Federației Sindicatelor Administrației Naționale a Penitenciarelor (FSANP) — organizație care reprezintă interesele a mii de polițiști de penitenciare și care urmărește cu interes drepturile a câtorva sute de mii de cetățeni români cinstiți care poartă uniformă militară din structurile de apărare, ordine publică și securitate națională ale statului român.
Vă scriu în contextul unei situații care a generat îngrijorare majoră, atât în rândul polițiștilor, militarilor și polițiștilor de penitenciare, cât și în rândul celorlalți cetățenilor români: declarațiile publice recente ale ministrului Apărării, Radu MIRUȚĂ, formulate într-o intervenție la postul de televiziune Antena 3 CNN, în data de 12 ianuarie 2026. În centrul atenției a fost speculația privind posibilitatea ca România să trimită trupe militare în Groenlanda — subiect asociat în spațiul internațional cu discuțiile privind strategia și rolul aliaților din NATO în regiunea arctică.
Citez din declarația făcută de domnul ministru:
„Noi nu suntem putere nucleară, noi suntem unii dintre cei care am văzut cum e ca Rusia să se manifeste pe teritoriul României. Suntem țara care am susținut NATO și ne-am bucurat că am intrat în NATO și tot timpul NATO a fost o umbrelă în caz de orice altceva. Nu cred că se va ajunge până acolo. Nu profită nimeni dacă NATO se rupe. Separate, țările sunt mai puțin puternice și nu e vorba de România sau de Franța sau de Marea Britanie, e vorba de interesul fiecăreia individual care se bucură să fie parte din NATO. Sigur că discuția a început de când cu declarațiile privind Groenlanda”.
Tot în aceeași declarație, domnul ministru Radu MIRUȚĂ a explicat că orice decizie privind trimiterea de trupe românești în afara granițelor ar fi făcută doar în două scenarii: (1) invocarea Articolului 5 al Tratatului NATO sau (2) o inițiativă voluntară similară coalițiilor de voință, supusă aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și Parlamentului României. În mod explicit, el a spus: „pentru o situație în același registru cu trimiterea trupelor în Ucraina, decizia CSAT și a României este clară: nu trimiți cizma soldatului român în Ucraina”.
Pe de altă parte, în aceeași intervenție publică, domnul ministru Radu MIRUȚĂ a afirmat că Statele Unite ale Americii ar urmări, în acest context, mai degrabă o soluție non-militară, declarând: „Eu cred mai degrabă că e un joc psihologic pentru a ajuta o negociere fără forță, fără luptă”. Această interpretare personală, exprimată public în numele unui ministru al Apărării din România, ridică semne serioase de întrebare și nu este împărtășită de organizația noastră sindicală. Considerăm că o astfel de declarație publică riscă să minimalizeze, chiar și neintenționat, percepția asupra parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite ale Americii, fundamentat pe descurajare, fermitate și angajamente de securitate clare. În actualul context geopolitic, asemenea mesaje pot introduce ambiguități nedorite într-o relație care are nevoie de coerență și predictibilitate. Din perspectiva polițiștilor de penitenciare, a militarilor și a celorlalte categorii de personal în uniformă, securitatea unui stat nu poate fi tratată ca un „joc psihologic”.
Dincolo de aceste afirmații privind politica externă și securitatea colectivă, există o altă componentă care apasă direct asupra moralului și stabilității forțelor în uniformă: anunțurile publice privind modificarea regimului pensiilor militare și creșterea vârstei de pensionare pentru militari, polițiști și polițiști de penitenciare. Afectarea pensiilor militare reprezintă o decizie care lovește în predictibilitatea carierei, în încrederea personalului militar activ și în capacitatea statului de a păstra oameni bine pregătiți în structurile de apărare și ordine publică și siguranță națională. Slăbirea acestor repere statutare reduce atractivitatea profesiei și, pe termen mediu și lung, slăbește capacitatea reală de apărare a României.
Aceste declarații, mai ales când sunt rostite într-un context mediatic larg și repetat în spațiul public, au creat reverberații în rândul angajaților în uniformă care slujesc statul român. Efectul resimțit este acela al unei incertitudini cu privire la rolul strategic al forțelor noastre militare, la așteptările instituționale și la comunicarea politică atunci când este vorba despre securitatea națională și misiunile militare externe.
În același timp, doresc să subliniez clar: susținem ferm parteneriatul strategic între România și Statele Unite ale Americii — relație care a fost și rămâne un pilon fundamental al stabilității și securității noastre, în special în actualul context geopolitic marcat de războiul din Ucraina și de presiunile crescute la granițele Est-Europei.
În numele sutelor de mii de români în uniformă, reafirm:
- încrederea noastră în angajamentul Statelor Unite în cadrul NATO pentru apărarea colectivă;
- aprecierea noastră pentru rolul pe care SUA îl joacă în consolidarea stabilității regionale;
- nevoia unei comunicări publice clare și responsabile din partea factorilor de decizie români, în special atunci când declarațiile afectează percepția profesională și securitatea personalului de ordine și apărare.
Vă solicit, Excelență, sprijinul pentru un cadru de dialog real în conformitate cu principiile și valorile fundamentale ale democrației susținute de SUA, între instituțiile statului român și partenerii de dialog social, astfel încât orice decizie privind misiuni militare externe sau schimbări de politici în privința carierei polițiștilor, militarilor și polițiștilor de penitenciare să fie înțeleasă transparent și bine fundamentată.
Vă rog să primiți, Excelență, expresia înaltei mele considerații.
Cosmin DOROBANȚU
Președinte
Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor