Înăsprirea sancțiunilor pentru ultraj – polițiști de penitenciare
La momentul actual, legea asigură o protecție minimă a polițiștilor de penitenciare în situația în care aceștia sunt loviți, insultați, calomniați ori amenințați nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă. Situația este discriminatoare față de polițiști și jandarmi.
FSANP a cerut înăsprirea sancțiunilor pentru ultraj
Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) a solicitat Ministerului Justiției (MJ) și Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) eliminarea situației discriminatorii a polițiștilor de penitenciare față de angajații celorlalte structuri din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.
Dan HALCHIN vrea pedepsirea mai gravă a agresorilor polițiștilor de penitenciare
Directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Dan HALCHIN, a achiesarea solicitării organizației noastre sindicale, considerând că este binevenită sancționarea mai aspră a deținuților și aparținătorilor acestora care agresează verbal sau fizic polițiști de penitenciare.
Ministerul Justiției va veni în cadrul ședinței următoare cu un punct de vedere legat de această solicitare.
Este necesară o modificare legislativă
Solicitarea noastră ar impune modificarea art. 257, alin. (4) din Noul Cod Penal, introducându-se în textul de lege și polițiștii de penitenciare alături de polițiști și jandarmi, astfel încât să descurajeze și să sancționeze faptele de agresiune ale deținuților îndreptate împotriva personalului de penitenciare.
La poliția locală există o decizie a Î.C.C.J. cu privire la sensul denumirii de polițist așa cum este prevăzut în Codul Penal. Într-un caz de ultraj cu polițist local, instanța nu a acceptat să aplice pedeapsa prevăzută pentru polițist, ci pentru funcționar public. Î.C.C.J. a clarificat, și a hotărât că polițistul local este polițist. Același lucru s-ar putea face și la noi, dacă există vreo speță cu vreun coleg. Asta ca să nu mai așteaptăm modificarea legislativă, care s-ar putea să nu mai vină.
Aveți Decizia?
O caut
Decizia I.C.C.J. 19/22.06.2020. Dar, domnule Dorobanțu, diferența este totuși subțire, de la o treime, la jumătate. Mai importantă modificare, ar fi ca plângerea împotriva agresorului să nu poată fi retrasă, așa cum am văzut de câteva ori la unii colegi, care nu vor “să se pună rău” cu infractorul. De ce? Pentru că valoarea apărată de lege este constituită dintr-un individ și o calitate, calitate care aparține statului.
Aveți perfecta dreptate.
Obsevatia este corectă!
Prin DECIZIA Nr. 19/2020 din 22 iunie 2020 publicată în M.Of. nr. 874 din 24 septembrie 2020, ICCJ a dispus urmăoarele:
“Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea – Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 13.613/271/2018 prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: “dacă noţiunea de poliţist prevăzută de art. 257 alin. (4) din Codul penal are un sens restrâns şi se referă doar la poliţiştii a căror activitate şi statut sunt reglementate de Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române şi Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului sau are un sens larg, general, care cuprinde şi poliţiştii locali a căror activitate şi statut sunt reglementate de Legea poliţiei locale nr. 155/2010 şi Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici”.
Stabileşte că, în interpretarea dispoziţiilor art. 257 alin. (4) din Codul penal, noţiunea de “poliţist” are în vedere şi persoana care exercită funcţia de poliţist local în temeiul Legii poliţiei locale nr. 155/2010.
Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.”
Va mulțumesc mult! 👍
Poate ar fi util ca aspectele referitoare la protectia politistilor de penitenciare, protejarea datelor acestora (ex: adresa de domiciliu, parinti etc) atunci cand dau declaratii de martori / persoane vatamate in dosare penale sa fie cuprinse in Strategiei Naționale Împotriva Criminalității Organizate 2021-2024, aflata in dezbatere publica pe http://www.just.ro/strategia-nationala-impotriva-criminalitatii-organizate-2021-2024/. Trebuie sa recunoastem ca presiunile si riscurile cele mai mari la care suntem expusi vin din aceasta zona, a crimei organizate iar daca colegii nu se simpt protejati de sistemul in care isi desfasoara activitatea nu vor fi niciodata suficient de motivati pentru a avea o reactie potrivita atunci cand sunt supusi la intimidari sau presiuni din partea acestei categorii de indivizi. Poate se reuseste si o mai buna comunicare publica (nu doar pe site-uri) despre masurile de protectie care se reusesc a fi implementate. Felicitari oricum pentru initiativa pe subiectul inaspririi sanctiunilor pentru ultraj!
Si cu Facebookul ce facem? Acolo unde ne punem întreaga viața in ochii cetățenilor printre care se numără si infractorii.
Mare adevăr.
Din practică, pot spune că cele mai multe cazuri de ultraj vin din zona indiviziilor izolați, de obicei cu tulburări comportamentale și nu din zona crimei organizate. Totuși, certitudinea că vor fi sancționați este cel mai puternic element descurajant. Altfel, nu vedem și la polițiști o grămadă de ultraje? La ce le folosește cuantumul mare al pedepsei? Eu consider că, în afara ultrajului sub forma amenințării-unde trebuie să existe o temere reală, temere care nu poate fi decât o trăire interioară a individului-celelalte forme de ultraj trebuie sesizate obligatoriu de către administrația penitenciarului (desigur pentru cele care au loc în timpul serviciului), fără că lucrătorul să o poată retrage.
E un subiect sensibil dle presedinte:cunosc caz în care deținutul in urma unui ultraj a fost pedepsit de comisia de disciplină cu suspendarea dr la pachet,iar instanța a dat 1an si 6 luni cu executare.nu vreau sa detaliez,presiunile au fost mari.
Cunosc si eu cazuri in care comisiile de disciplina “spală” deținuții. O sa ii aduc la cunoștința directorului general acest aspect. Pana nu se iau măsuri ferme împotriva celor care, prin atitudinea lor pasiva, încurajează fenomenul ultrajului, nu se rezolva nimic in sistemul penitenciar in ceea ce privește siguranța personalului si a locului de deținere.
Degeaba ne “umflăm” in bilanțuri cu mii de activități cu detinutii când, in realitate ei se întorc in libertate mai nenorociți decât au întrebat. Asta e reforma pe hârtie.
Voi deschide acest subiect cu directorul general al ANP si chiar cu Ministerul Justitiei.
Totuși există o procedură disciplinară, dar da, se trece cu vederea prea ușor în unele cazuri. Iar controale pe acest aspect nu prea se fac cu seriozitate
Și nici nu prea au existat.