ANP ne transmite proiectul de ordin al ministrului justiţiei privind  organizarea şi desfăşurarea activităţilor de prevenire a corupţiei şi de educaţie pentru promovarea integrităţii în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi al unităţilor subordonate. 

ANP are rugămintea de a le comunica, până la data de  06.12.2019, la adresele de e-mail cristina.ungureanu@anp.gov.ro şi anamaria.albu@anp.gov.ro, propunerile şi observațiile dumneavoastră cu privire la proiectul supus analizei. Pentru observații direct pe document, proiectul îl găsiți AICI.

Obiectivul principal prevenirii corupţiei și creșterii transparenței decizionale

Potrivit inițiatorilor, obiectivul principal al Strategiei Naţionale Anticorupţie îl reprezintă  promovarea integrităţii, prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ şi instituţional în vederea prevenirii corupţiei și creșterii transparenței decizionale.

Corelativ, și la nivelul sistemului administrației penitenciare trebuie întreprinse toate măsurile necesare în vederea implementării prevederilor Strategiei Naționale Anticorupție, rezultatele obținute putând să contribuie, în plan național, la dezvoltarea și eficientizarea sistemelor administrative și judiciare, astfel încât România să-și poată îndeplini obligațiile aferente statutului de membru al UE și să poată asigura aplicarea corectă a legislației, politicilor și programelor europene.

Reforma sistemului judiciar și combaterea corupției și a criminalității organizate sunt aspecte foarte importante în primul rând pentru cetățenii români. Odată atinse obiectivele în domeniu, ei își vor putea exercita pe deplin drepturile care le revin în calitate de cetățeni europeni.

Metodologiei de evaluare a incidentelor de integritate

Având în vedere prevederile art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 599/2018 pentru aprobarea Metodologiei standard de evaluare a riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, împreună cu indicatorii de estimare a probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie, cu indicatorii de estimare a impactului în situaţia materializării riscurilor de corupţie şi formatul registrului riscurilor de corupţie.

Precum şi pentru aprobarea Metodologiei de evaluare a incidentelor de integritate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, împreună cu formatul raportului anual de evaluare a incidentelor de integritate, se consideră necesară abrogarea Ordinului Ministrului Justiției nr. 1993/2014 privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de prevenire a corupţiei în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate, întrucât aspectele cuprinse în Ordin contravin celor din Hotărâre.

Estimare a impactului în situaţia materializării riscurilor de corupţie

Concret, HG nr. 599/2018 propune, pe de o parte, o nouă Metodologie standard de evaluare a riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, noi indicatori de estimare a probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie si noi indicatori de estimare a impactului în situaţia materializării riscurilor de corupţie precum şi un nou format al registrului riscurilor de corupţie, diferite și mult mai clare, față de cele din OMJ.

Pe de altă parte, propune o nouă metodologie standard privind evaluarea incidentelor de integritate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, împreună cu formatul raportului anual de evaluare a incidentelor de integritate, care nu se regăseste în OMJ nr. 1993/2014. Așadar, aceste două metodologii trebuie adaptate și implementate la nivelul sistemului administrației penitenciare.

Modificări pentru implementarea politicilor anticorupție

Modificările aduse prin noul proiect de Ordin de ministru vizează următoarele componente esențiale pentru implementarea politicilor anticorupție la nivelul sistemului administrației penitenciare:

1. Componența și modul de organizare a Grupului de lucru pentru prevenirea corupției;
2. Modalitatea de identificare, descriere, evaluare, monitorizare și revizuire a riscurilor de corupție;
3. Rolul și atribuțiile consilierului pentru integritate;
4. Evaluarea incidentelor de integritate;
5. Organizarea de activități de instruire și informare anticorupție și în domeniul promovării integrității;
6. Implementarea Planului de integritate al ANP și al unităților subordonate și rolul Direcției Prevenirea Criminalității și Terorismului pe această linie.

Se clarifică atribuțiile consilierului pentru integritate

Cu alte cuvinte, noul proiect de OMJ detaliază și clarifică toate aspectele menționate mai sus și aduce următoarele modificări:

1. Se schimbă componența grupului de lucru pentru prevenirea corupției, fiind vizate anumite domenii de interes din cadrul cărora trebuie să fie desemnați membri. Apare un nou membru în persoana consilierului de etică.
2. Se modifică modul de estimare a probabilităţii de materializare  a riscurilor de corupţie și a impactului, în sensul simplificării scalelor de măsurare și raportare.
3. Se detaliază și se clarifică atribuțiile consilierului pentru integritate și se delimitează de cele ale consilierului de etică.
   Astfel, având în vedere prevederile OUG nr. 57/2019 privind codul administrativ, OSGG nr. 600/2016 privind aprobarea standardelor de control intern managerial și HG nr. 599/2018, se impune delimitarea clară a atribuțiilor consilierilor pentru integritate și de etică. În OMJ nr. 1993/2014 atribuțiile consilierului de etică sunt realizate de consilierul pentru integritate, iar conceptul de consilier de etică nu există.
4. Se exemplifică modul în care consilierul pentru integritate pune în aplicare metodologia de evaluare a incidentelor de integritate, metodologie care nu există în OMJ nr. 1993/2014.
5. Se dezvoltă atribuțiile Direcției Prevenirea Criminalității și Terorismului și ale consilierului pentru integritate pe linia instruirii și informării personalului sistemului administrației penitenciare în domeniul prevenirii corupției și promovării integrității.
   Acest demers va trebui dezvoltat și susținut atâta timp cât la nivelul sistemului administrației penitenciare se va crea o cultură organizațională, care încurajează adoptarea unei conduite colective integre, transparente și preventive.
6. Se dezvoltă atribuțiile și responsabilitățile ce decurg din implementarea Planului de integritate al ANP și al unităților subordonate, precum și rolul DPCT în coordonarea implementării măsurilor aferente

Nu în ultimul rând, trebuie precizat faptul că implementarea Strategiei Naționale Anticorupție este o condiție prioritară/ sine-qua-non pe care România, prin instituțiile sale publice, trebuie să o îndeplinească pentru creşterea gradului de cunoaştere, înţelegere şi prevenire a corupţiei, în sectorul public.

În context

https://www.fsanp.com//2019/11/29/proiect-omj-privind-transformarea-compensatiei-pentru-chirie-in-rata-pentru-credit-imobiliar/

https://www.fsanp.com//2019/11/24/proiect-inasprirea-sanctiunilor-pentru-ultraj-impotriva-politistilor-de-penitenciare/

https://www.fsanp.com//2019/11/22/proiecte-concursuri-pentru-ocuparea-functiilor-vacante-si-numiri-dupa-finalizarea-mandatelor/

https://www.fsanp.com//2019/10/23/proiect-hg-privind-drepturile-de-transport-ale-politistilor-de-penitenciare/

https://www.fsanp.com//2019/10/13/consultare-proiect-privind-informatiile-clasificate/