Brățările electronice de supraveghere. Cum s-ar folosi și cât ne-ar costa
penitenciar

Brățările electronice de supraveghere. Cum s-ar folosi și cât ne-ar costa

Proiectul care prevede brăţări electronice pentru agresori a fost pus în dezbatere publică. Conform inițiatorilor persoanele care se sustrag unor măsuri preventive sau împotriva cărora au fost instituite ordine de protecţie provizorii, vor putea fi obligate să poarte dispozitive electronice de supraveghere, denumite generic brăţări electronice, pentru a fi monitorizate şi depistate mai uşor.

Proiectul privind supravegherea electronică, inițiat de MAI

Proiectul Legii privind monitorizarea electronică a fost lansat în dezbatere publică de către Ministerul Afacerilor Interne şi a fost iniţiat ca urmare a noilor reglementări privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie. De ce nu a fost elaborat la Ministerul Justiției, cel care coordonează și serviciile de probațiune și sistemul penitenciar, nu știm încă. Ce știm e că aceste mijloace de supraveghere sunt scumpe și controversate.

La un cost mediu de operare a unui sistem de supraveghere prin brăţări electronice de 750 de euro pe an pentru fiecare infractor dintre cei 6.000 care estimăm ca ar putea beneficia în actualele condiţii propuse, această cheltuială pentru bunăstarea infractorului s-ar ridica la 13,5 milioane de euro pentru o perioadă de 3 ani. Cu precizarea că acestea nu vor înlocui detenția ci se vor adăuga la costul ulterior al detenției.

Prevenirea și combaterea violenței domestice, un potențial aspect pozitiv

Conform acestui proiect, aici e partea bună și e un potențial plus, un poliţist poate să emită un ordin de protecţie provizoriu pe loc, atunci când constată o agresiune domestică, actul normativ stabilind şi posibilitatea autorităţilor de a monitoriza electronic modul de respectare a interdicţiei agresorului de a se apropia de victimă şi membrii de familie ai acesteia.

Conform proiectului, la nivel naţional va fi înfiinţat Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică ce prevede, printre altele utilizarea lui şi în cazul altor situaţii afară de cele care vizează violenţa în familie, respectiv cu ocazia executării măsurii controlului judiciar, controlului judiciar pe cauţiune sau a arestului la domiciliu, precum şi pentru supravegherea la distanţă a deţinuţilor, atunci când se deplasează pentru diverse activităţi în exteriorul penitenciarului.

Personalul poliției ar urma să deservescă acest sistem de supraveghere precum și intervenția în situația unor alerte

Personalul din cadrul Poliţiei Române va fi abilitat să monitorizeze şi să supravegheze persoanele care vor purta astfel de sisteme electronice de supraveghere, intervenţia în cazul producerii unei alerte, pe principiul „celui mai apropiat organ de ordine publică” urmând a fi asigurată de personal din cadrul Poliţiei Române, Poliţiei de Frontieră, Jandarmeriei Române şi eventual Poliţiei Locale.

“În contextul acestor atribuţii, organul de supraveghere va întocmi un <dosar electronic>, ce va conţine o serie de date cu privire la persoană şi măsura judiciară care a impus monitorizarea electronică. Identitatea celui care poartă dispozitivul electronic va fi cunoscută doar de ofiţerul de caz şi numai în măsura în care se generează o alertă, ce notifică încălcarea unei reguli stabilite, va fi posibilă asocierea identificatorului brăţării cu datele cu caracter personal existente în dosarul electronic.

Brățările de supraveghere vor fi folosite împreună cu dispozitive fixe

Aceste date vor fi transmise organelor de ordine publică către cel mai apropiat echipaj care poate realiza intervenţia.În cazul persoanelor supravegheate, se vor utiliza dispozitive electronice de supraveghere mobile, montate nedetaşabil pe gleznă sau pe braţ. De asemenea, vor exista şi dispozitive fixe, care se vor monta în imobilul în care se execută măsura dispusă de organul judiciar sau de care persoana supravegheată nu are voie să se apropie”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

În ceea ce priveşte victimele violenţei domestice, precizează reprezentanţii MAI, pentru a le asigura protecţia, este necesar ca şi acestea să aibă asupra lor o brăţară electronică : “La declanşarea alertei, ca măsură suplimentară de protecţie, va putea fi contactă şi persoana protejată, pentru a primi indicaţii, de la organul de supraveghere sau de la cel care asigură intervenţia”.

Monitorizare fără interveție umana, alertele transmise prin 112

Pentru realizarea infrastructurii informatice, se va avea în vedere punerea în valoare a serviciilor publice deja existente astfel încât noul Sistem de monitorizare să poată fi compatibil cu Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112.

“Monitorizarea se va realiza fără intervenţie umană, în mod automat şi continuu, iar, alertele vor fi transmise, de asemenea, în mod automat, atunci când va fi detectată o încălcare a regulilor de monitorizare. Aceste alerte se transmit direct către dispeceratul de urgenţă operat de către poliţie, constituit în cadrul Sistemului 112, care la rândul său va sesiza organele de intervenţie”, se mai arată în comunicatul de presă transmis de MAI.

În context

https://www.fsanp.com//2019/06/17/anp-masuri-impotriva-recompensarii-detinutilor-care-comit-agresiuni-prin-relaxarea-regimului-de-detentie/

https://www.fsanp.com//2019/06/10/sponsorizarile-de-la-detinuti-vip-compromisuri-extrem-de-compromitatoare/

https://www.fsanp.com//2019/05/28/bine-ai-venit-acasa-liviu/

https://www.fsanp.com//2019/06/11/de-ce-gasesc-unii-suspecta-sinuciderea-ucigasului-politistului/

https://www.fsanp.com//2019/06/28/siguranta-personalului-din-penitenciare-prioritate-si-pentru-sefi/

One thought on “Brățările electronice de supraveghere. Cum s-ar folosi și cât ne-ar costa

Comments are closed.

Skip to content