La întâlnirea cu ministrul, nu știm dacă din slugărnicie ori convingere, unii directori de penitenciare au lăudat deschis recursul compensatoriu și-au criticat faptul că angajații se tot plâng de creșterea alarmantă a ultrajelor. Nu toti, e drept, dar au fost câțiva și asta ar trebui să dea de gândit mai ales că tocmai s-a început programul de mentorat.

Ultrajele în penitenciare, un subiect semi-tabu

Ne-am bucurat cu toții probabil să vedem recent că în sfârșit apare într-o informare despre un incident și faptul că agentul implicat a fost prezentat la cabinetul medical unde s-au făcut constatările de rigoare. Până nu demult se întâmpla doar cu deținuții, iar consecințele pentru victimele unor ultraje nu erau tocmai plăcute în acest context, din punct de vedere medical nefiind nicio probă care să-l ajute. Despre o constatare la IML nu mai vorbim.

Ei bine, în contetul ăsta, aflăm că încă mai sunt direcotri care se supără când văd că tot pomenim de faptul că instituția penitenciarelor nu face mai nimic pentru a preveni ultrajele la adresa personalului și că, mai mult, unii preferă să ascundă astfel de incidente dintr-o greșită înțelegere a ceea ce ar trebui să fie imaginea instituției pe care o conduc. Nu asta strică imaginea și oricum viața și sănătatea colegilor sunt mai importante.

Recursul compensatoriu, efecte negative ignorate

Recursul compensatoriu e bun, pentru că avem mai puțini deținuți, ziceau directorii cu pricina. Ceea ce nu-i – evident – deloc rău, cu singura problemă că situația e temporară și că cei în cauză sunt între timp pe străzi. Întrebarea ar fi, deci, cam câtă înțelegere a misiunii pe care o au dovedesc slobozitorii acestor opinii. Chiar de aici să vină binele pentru penitenciare și, cu voia dumneavoastră, pentru cetățeanul plătitor de impozite?

Sigur că-i mai simplu momentan, dar nu va ține chiar dacă cei în cauză se vor pensiona între timp și vor scăpa de belea definitiv, din calitatea de pensionar putând eventual să întâlnească infractori doar dacă se întâmplă să fie victima vreunei infracțiuni comise de către beneficiarii unei clemențe din partea unor politicieni cu interese penale care momentan nici măcar nu mai vor să audă de agenda pe justiție, atât de importantă până mai ieri.

În context

https://www.fsanp.com//2019/07/31/ana-birchall-nu-se-impun-sanctiuni-mai-grave-pentru-ultrajele-asupra-personalului-din-penitenciare/

https://www.fsanp.com//2019/05/26/anp-trebuie-sa-puna-in-aplicare-masuri-concrete-de-prevenire-si-combatere-a-ultrajelor-din-penitenciare/

https://www.fsanp.com//2019/09/21/inutilele-intalniri-de-poza-ministeriala-si-realitatea-din-penitenciare/

https://www.fsanp.com//2019/09/20/anp-curs-de-comunicare-pentru-personalul-care-desfasoara-activitati-cu-detinutii-dificili-si-cu-afectiuni-psihice/

https://www.fsanp.com//2019/09/14/sistemul-penitenciar-si-povara-bunelor-intentii-uitate-n-stadiul-de-declaratie/