Foarte posibil să avem ministru nou și nu strică să știe. Lista rămâne deschisă, dar cam așa arată moștenirea mandatelor Toader – Birchall pentru penitenciare.

1. Asigurarea bugetului pentru salarii

Încă de la finalul anului 2018 am avertizat cu privire la construcția bugetară defectuoasă și la posibilitatea, care ulterior s-a și concretizat din păcate. În urma negocierilor am convenit cu Guvernul ca bugetul ANP să fie suplimentat cu aprox. 81 de milioane de lei pentru asigurarea drepturilor restante și suspendate.

Din păcate însă angajamentul nu a fost respectat, suma cu care a fost suplimentat bugetul sistemului penitenciar fiind de aprox. 34 de milioane lei, iar ANP se pregătește să realoce bani de la capitolul cheltuieli de capital (investiții) și din bugetele penitenciarelor spital. Efectele negative sunt evidente.

2. Ocuparea posturilor vacante

Recent majoritatea guvernamentală a decis promovarea în forță a Statutului polițiștilor de penitenciare cu păstrarea unei prevederi declarate neconstituționale, și cu promisiunea că Guvernul va adopta o OUG pentru deblocarea concursurilor pentru deblocarea concursurilor din penitenciare.

Concret, Curtea Constituțională a decis că textul de lege care prevede că modul de organizare și desfășurare al concursurilor se stabilește prin ordin al miistrului este neconstituțional. Acest articol apare și în noua lege, fiind necesară modificarea Statutului (legea 145/2019) proaspăt adoptat pentru a se elimina acest viciu de constituționalitate.

3. Statutul polițiștilor de penitenciare

Organizația noastră sindicală respinge o parte dintre prevederile Statut al polițiștilor de penitenciarecare prezintă o serie de neajunsuri în ceea ce privește, în principal, drepturile fundamentale și cariera profesională a polițiștilor de penitenciare, precum și procedurile de concurs, care, în prezent face imposibilă organizarea de concursuri în sistemul penitenciar.

Solicităm identificarea unor soluții în scopul eliminării neajunsurilor din Statutcare prejudiciază angajații din penitenciare și care fac imposibilă reducerea deficitului acut de personal. Considerâm potrivită amendarea Statutului prin ordonanță de urgență, în scopul eficientizării acestuia, eliminând-se, astfel, prevederile neconstituționale, echivoce, imprecise și lipsite de predictibilitate.

4. Comunicare și dilog social

Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), cu intenție, transmite într-o manieră denaturată, Ministerului Justiției situația reală din penitenciare ori evită informarea promptă a ministrului Justiției cu privire la problemele din penitenciare. Acest mod de informare a forului superior de către ANP conduce la acutizarea problemelor din penitenciare.

În cursul anului 2019 nu a fost realizată nicio ședință a comisiei mixte de dialog social, așa cum a fost prevăzut în Acordul colectiv dintre sindicate și angajator (MJ și ANP), în vederea semnalării de către organizațiile sindicale a potențialelor probleme din sistemul penitenciar și prezentării unor posibile soluții, în scopul eliminării disfuncționalităților sistemice.

5. Comisia de disciplină

La nivelul ANP s-a constituit comisia de disciplină care cercetează abaterile disciplinare săvârșitre de directorii adjuncți din unitățile subordonate ANP, a cărui președinți (titular și supleant) sunt directorii celor două direcții din ANP (Direcția Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar – DSDRP, precum și Direcția Economico-Administrativă – DEA).

Considerăm că s-ar impune nominalizarea președinților (titular și supleant) ai comisiei de disciplină care cercetează abaterile disciplinare săvârșitre de directorii adjuncți din unitățile subordonate ANP, din alte sectoare de activitate care nu au legătură directă sau indirectă cu exercitara atributiilor profesionale a directorilor adjuncți din unitățile penitenciare care urmează a fi cercetați.

6. Salarizarea personalului din penitenciare

De aproape 2 ani ANP nu reușește să rezolve problema funcționării corecte a aplicațiilor de pontaj și salarizare, situație de natură a produce prejudicii angajaților din penitenciare. În această perioadă am avut mai multe discuții cu indicarea unor probleme punctuale, pe care ANP nu a putut demonstra că le-a rezolvat.

În context, considerăm că ar fi util și în interesul motivării personalului din penitenciare ca Ministerul Justiței să susțină aplicarea grilei de salarizare amânată până în 2022 prin Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea unitarăși pentru personalul din penitenciare, eliminându-se astfel discriminarea în raport cu alte sectoare de activitate (educație și sănătate).

7. Eliminarea discriminărilor pentru personalul civil și pensionari

În perioada 2017 – 2019 organizația noastră sindicală a depus la Ministerul Justiției și Ministerul Muncii mai multe de proiecte legislative privind repararea acestei discriminări pentru personalul civil care lucrează în aceleași condiții de risc profesional precum funcționarii publici și cu statut special.

Solicitămsusținerea Ministerului Justiției, în Parlament, în sensul eliminării articolului care, prin plafonarea pensiilor militare începând cu 15 septembrie 2018 la media salariilor nete, elimină o serie de drepturi legale care presupun beneficii la pensionare precum sporul pentru vechimea suplimentară, sporul pentru cotizația suplimentară și majorarea pentru Semnul onorific În Serviciul Patriei.

8. Plata orelor suplimentare nerecuperate din perioada 2016 – 2018

La nivelul sistemului penitenciar, în perioada 2016 – 2018, s-a generat un număr de peste 1 milion de ore suplimentare nerecuperate și neplătite (cifra include și datorii către angajați care între timp s-au pensionat). Solicităm plata orelor suplimentare restante nerecuperate.

Avertizăm că plata orelor suplimentare pentru perioada recentă (începând cu ianuarie 2019) este suspendată din cauza lipsei de resurse bugetare, situație de natură a agrava starea de tensiune din rândul personalului pe fondul încercării ANP de a recupera ore suplimentare în detrimentul siguranței deținerii și a personalului din penitenciare.

9. Statut juridic al DZU

Având în vedere că la nivelul ANP s-a stabilit că decizia zilnică pe unitate(DZU) emisă de directori nu produce efecte juridice (nu este act administrativ), personalul care ocupă o funcție prin DZU nu beneficiază și de drepturle conferite de funcția respectivă, ci doar de obligațiile acesteia.

Solicităm identificarea unei soluții pentru ca personalul aflat în această situație să poată beneficia și de drepturile funcțiilor ocupate prin DZU, precum și de vechimea în funcție și în specialitate. În acest sens am și formulat propuneri concrete care, însă au fost ignorate până în prezent din pricina impactului financiar.

10. Protecția datelor cu caracter personal

Există la nivelul sistemului penitenciar practica de a nu comunica petenților gradul, numele și prenumele funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, date care rezultă din activitatea profesională, invocându-se în mod excesiv protecția datelor cu caracter personal (GDPR).

Chiar daca ar. 14 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public stabilește că informatiile cu privire la datele personale ale cetateanului pot deveni informatii de interes public numai in masura in care afecteaza capacitatea de exercitare a unei functii publice, ANP refuză systematic să comunice informații de interes public.

11. Înăsprirea sancțiunilor pentru ultraj

Propunem, modificarea art. 257, alin. (4) din Noul Cod Penal, introducându-se în textul de lege și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarealături de polițiști și jandarmi, astfel încât să descurajeze și să sancționeze faptele de agresiune ale deținuților îndreptate împotriva personalului de penitenciare.

Modificarea Legii nr. 254 din 19 iulie 2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal astfel: art. 81, lit. c) să se completeze cu sintagma: „și personalului administrației penitenciare”, iar interdicția prevăzută la art. 82, lit.  p) „amenințarea personalului”să fie considerată abatere disciplinară gravă ori foarte gravă.

12. Echipe operative speciale

Inițierea demersurilor privind înființarea echipelor operative speciale (EOS) în toate unitățile penitenciare, indiferent de categoria și numărul deținuților custodiați. Aceste echipe și-au dovedit utilitatea cu precădere pe fondul deficitului cronic de personal.

Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) susține ideea înfiintării EOS în toate penitenciarele, dar nici până la această dată nu a inițiat demersurile necesare deși înmulțirea și agravarea agresiunilor în penitenciare face această măsură extrem de urgentă și necesară.

13. Comunicare internă și management participativ

Diseminarea de către ANP și unitățile subordonate înspre organizațiile sindicale a tuturor documentelor și informațiilor relevante pentru promovarea și apărarea intereselor profesionale și social-economice ale angajaților, precum și consultarea organizațiilor sindicale la elaborarea acestora, precum și la luarea deciziilor care afectează în mod direct drepturile și obligațiile angajaților;

Organizarea bilunară a consiliilor de conducere ale ANP pentru discutarea problemelor ce țin de condiții de lucru, salarizare, pensionare, drepturi ale personalului, probleme organizatorice, precum și orice alte situații relevante pentru personal. În ultimul an, conducerea ANP a refuzat în mod intenționat organizarea ședințelor consiliilor de conducere, afectând capacitatea de luare a deciziilor la nivelul sistemului penitenciar.

14. Dialog social și soluționarea petițiilor

ANP nu ia măsuri în situația în care penitenciarele din subordine nu respectă Acordul colectivși cel privind transparența decizională, în special în ceea ce privește protecția reprezentanților aleși în structurile de conducere ale organizațiilor sindicale (eg. Penitenciarul Tâgu-Jiu) și comunicare informațiilor de interes.

Nerespectarea legislației referitoare la formularea răspunsurilor la petiții și transmiterea informațiilor cu caracter public către organizațiile sindicale, secretizarea excesivă și confidențialitatea informațiilor, prin invocarea protecției datelor cu caracter personal în ceea ce privește gradul, prenumele și numele unui funcționar public cu statut special aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

15. Prevenirea și combaterea agresiunilor la adresa personalului

Dat fiind faptul că agresiunile deținuților îndreptate împotriva angajaților au devenit din ce în ce mai violente, în lipsa unor măsuri reale și eficiente de constrângere/contracarare a acestui fenomen, este necesară inițierea urgentă din partea MJ și ANP a unor acțiuni concrete în scopul reducerii fenomenului ultrajelor, precum și prevenirii producerii acestora în unitățile din sistemul administrației penitenciare.

În anul 2017 a fost înregistrat un număr de 139 de ultraje (situația reală diferă, având în vedere că unele ultraje nu au fost înregistrate ca atare). În penitenciare sunt custodiați aproximativ 2.300 de detinuți cu afecțiuni psihice, punând zilnic în pericol viața, sănătatea și integritatea fizică a personalului.

16. Tăinuirea în mod intenționat a faptelor de corupție

Direcția Prevenirea Criminalității și Terorismului (DPCT) din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), ignoră ori prezintă într-o lumină nefavorabilă faptele reprobabile semnalate de organizațiile sindicale ori de angajați ai sistemului penitenciar.

Deși conducerii ANP i se semnalează posibile fapte de corupție, cu indicarea exactă a locului și momentului producerii acestora, precum și posibili martori, directorul general, prin conducerea DPCT ignoră sesizările, mușamalizând în opinia noastră situații de încălcare a legii.

17. Uniforme și echipament de serviciu

Există numeroasele sesizări cu privire la calitatea echipamentului de serviciu al lucrătorilor din sistemul penitenciar, precum și la imposibilitatea uniformei de a asigura respect, prestanță și identitate profesională. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) și unitățile subordonate se află în imposibilitea de a înlocui componentele uzate, în timp util.

Nu există un echipament de serviciu care să poată fi purtat în funcție de anotimp, angajații fiind nevoiți să folosească aceleași articole de echipament (bocanci, pantaloni, șapcă) atât în anotimpul de iarnă, cât și cel de vară. La nivel de sistem nu există o procedură clară care să poată permite achiziționarea articolelor de echipament de serviciu pentru angajații ale căror echipamente se deteriorează înaintea expirării termenelor prevăzute de legislația în vigoare.

În context

https://www.fsanp.com//2019/07/23/ministerul-justitiei-consecvent-in-greseala/

https://www.fsanp.com//2019/07/03/basca-justitiei-fara-mot/

https://www.fsanp.com//2019/05/13/negocieri-la-ministerul-justitiei-actiuni-de-protest-in-penitenciare/

https://www.fsanp.com//2019/05/12/efecte-dezastruoase-ale-subfinantarii-si-interimatelor-pentru-penitenciare/

https://www.fsanp.com//2019/08/07/birchall-si-teodorovici-nu-si-onoreaza-promisiunea-de-suplimentare-a-bugetului-penitenciarelor_/