Simplificarea procedurii de aplicare a unei sancțiuni disciplinare deținuților
La începutul anului 2022, Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) a solicitat simplificarea procedurii de aplicare a unei sancțiuni disciplinare deținuților. Se impune aplicarea sancțiunii înainte de trimiterea documentației la judecătorul de supraveghere a privării de libertate, ci nu după pronunțarea acestuia.
Scopul pedepsei este alterat
Scopul principal al unei pedepse aplicate deținuților este de prevenire a săvârşirii de noi abateri diciplinare pe perioada detenției. În penitenciare, dacă un deținut săvârșește o abatere foarte gravă sau mai multe grave, care necesită schimbarea regimului de executare, administrația penitenciarului nu are posibilitatea să-l pedepsească imediat pe deținut, ci după finalizarea unei proceduri prevăzute de lege.
Aceasta procedură alterează scopul pedepsei și o golește de funcţiile acesteia. Prin urmare, imposibilitatea constrângerii imediate a deținutului, nu-l poate conștientiza pe acesta de gravitatea faptei sale, făcând aproape imposibilă reeducarea persoanei private de libertate.
Practic, impotența administrației penitenciarului de a sancționa prompt un deținut înlătură funcţia de exemplaritate care are rolul de a-i determina și pe alți deținuți să săvârșească abateri disciplinare.
Curaj și asumare
Pe durata cercetării disciplinare a unui deținut, directorul de penitenciare poate dispune preventiv, cazarea acestuia într-un alt spațiu de deținere. Măsura este una preventivă, însă are un impact psihologic asupra deținuților, întrucât îi determină pe aceștia să conștientizeze gravitatea faptelor ilicite, fiind și o măsură premergătoare și prevestitoare aplicării unei sancțiuni disciplinare. Pentru ca acest lucru să se întâmple este nevoie de curaj și asumare din partea factorilor de conducere.
În așteptarea datei de 10 a fiecărei luni…
Întrebarea care se pune este: Au ofițerii din Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) capacitatea de a îndeplini un rol determinant în eliminarea disfuncționalităților din sistemul penitenciar și de a crește gradul de siguranță al polițiștilor de penitenciare?
Pertinența întrebării este dată de faptul că ofițerii Direcției Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar (DSDRP) au datoria de a examina actele normative cu incidență asupra executării pedepselor privative de libertate și de a identifica și elimina potențialele riscuri care ar vulnerabiliza siguranța locurilor de deținere și a personalului.
În unități cercetarea disciplinara nu este făcută de oameni motivați. Practic se face o muncă voluntară pentru care nu suntem plătiți. Cam toți care ar putea să facă cercetarea găsesc motive pentru a scăpa de acest lucru.. Sunt unități unde există o medie de 2 rapoarte de incident pe zi.. trebuie găsită o soluție cu persoanele care fac cercetare.
Sunt funcții în statul de organizare pentru cercetarea disciplinara a deținuților.
Eu spun situația dintr o unitate fara această funcție în stat
Așa este. Un membru în comisia de disciplină a cadrelor încasează un 5%, poate pentru o singură ședință/lună, în timp ce unii au câte 6-7 cercetări pe tură.
Comisia de disciplina deținuți este o atribuție de serviciu. E o situație total diferită. Sa nu confundam!
Daca ați fi citit cu atenție, ați fi văzut că nu m-am referit la membrii comisiei de disciplină a deținuților, ci la cel care face cercetarea prealabilă, în multe unități nefiind ofițer cu disciplina. Da?
Din acest motiv (si din altele) cercetarea disciplinara e facuta in doi peri (ca sa nu-i zic exact denumirea), iar detinutul face plangere la judecatorul de supraveghere si castiga, hotararea comisiei de disciplina fiind anulata pe motive de procedura, nu pe fond. Oricum, schimbarea regimului de executare se face doar la ramanerea definitiva a incheierii judecatorului de supraveghere. Insa problema nu este ca detinutul contesta incheierea, e dreptul lui, ci problema este in instanta unde solutionarea contestatiei poate dura si un an. Aceasta este adevarata problema, pentru ca detinutul trage de timp ca sa nu-i fie pusa in aplicare sanctiunea, in instanta propune fel de fel de martori, unii chiar liberati, sunt judecatori care emit mandate de aducere pentru acei martori, iar astfel se pierde din vedere faptul ca acea contestatie este formulata impotriva incheierii judecatorului de supraveghere, adica trebuie verificata legalitatea si temeinicia acelei incheieri, care nu are nicio legatura cu audierea de martori. Nici dupa opt ani de la intrarea in vigoare a Legii nr.254, unele instante nu au inteles ca legea reglementeaza un tip particular de contestatie, astfel ca aplica dispozitiile din codul de procedura penala referitoare la contestatia pe calea dreptului comun. Solutionarea contestatiilor ar trebui sa fie facuta cel tarziu la al doilea termen de judecata, si nu dupa ani de zile de amanari si administrarea de probe la solicitarea detinutului.
Of topic dar… fiecare cu ce-l doare.
Se apropie sfârșitul transparentei celor 2 ordine de ministru.
Putem depune și noi ANUMITE DILIGENTE, la nivel de sindicat, pentru urgentarea semnării lor și publicarea în MO?
Cu respect,
Am cunoscut/cunosc deținuți pentru care o sancțiune disciplinară (aplicată prin procedura simplificată sau… complicată) e apă de ploaie…
Poate doar majorarea pedepselor i-ar mai potoli pe unii..
Asa este pentru toti….au gasit metode sa eludeze legea. Deci, nu ne spuneti nimic nou.
Dar ce ne facem cu rapoartele de incident intocmite pentru abateri grave si foarte grave care uneori se claseaza din cauza ca ies din termen ?? Cine raspunde pentru asta ? Sau unui ppl necautat ii aplica ca si masura de sanctionare taierea vizitei si a pachetului ?
Comisia șah cel care cercetează.
Nu a răspuns nimeni, niciodată, disciplinar, pentru neîndeplinirea acestei sarcini de serviciu. Cât despre aplicarea sancțiunilor disciplinare în bătaie de joc….Sunt sătulă de asemenea practici…
Nimeni, la ambele întrebări.
Daca doriti sa revolutionati sistemul de sanctiuni disciplinare, trebuie introduse alte noi, nu modificarea procedurii de aplicare a celor vechi. Un nou tip de sanctiune ar fi aplicarea unei amenzi, iar daca nu o plateste, sa fie dat in debit si sa se tina cont de ea la liberarea conditionata. Persoana care a scris articolul ar fi trebuit sa stie ca sanctiunea disciplinara nu este pedeapsa, pedepsele sunt aplicate doar de instanta. Si nu am inteles ce inseamna „pedepsirea imediata”, ce se urmareste, biciuirea, schingiuirea? Nicio sanctiune disciplinara nu se poate aplica fara o cercetare prealabila. Autorului articolului i-ar fi convenit sa fie sanctionat disciplinar asa, dintr-o data, fara a se efectua o cercetare disciplinara? Este exact acelasi lucru. Nu se poate face asa ceva, exista prctica CEDO de care trebuie sa tinem seama. Au existat detinuti cre au castigat la CEDO pe acest motiv, pentru care am platit noi, toți, nu cel care a nesocotit procedura disciplinara
.
Nu a zis nimeni de sancțiune fără cercetare. Faceti o confuzie.
“administrația penitenciarului nu are posibilitatea să-l pedepsească imediat pe deținut…”
Imediat nu înseamnă fără cercetare. Offf!
si atunci ce inseamna ”Se impune aplicarea sancțiunii înainte de trimiterea documentației la judecătorul de supraveghere a privării de libertate, ci nu după pronunțarea acestuia”. ? o sancțiune nu poate fi aplicata decât după ce rămâne definitivă.
Esti vreun deținut sau vreun apărător al lor?!
Ba chiar asta inseamna…imediat inseamna de indata, cel putin in drept.
E un articol de blog in mama lui, nu o lege. Nu s-ar face modificări la legea de executare care sa încalce principiile fundamentale ale dreptului. Eu vreau sa găsească ANP si/sau MJ o soluție sa elimine aceste “chichițe” cu ajutorul cărora detinutii care încalcă legea tărăgănează aplicarea sanctiunilor disciplinare si implicit schimbarea regimului.
Cred ca r fi mai bine sa ne lamuriti ce se urmareste prin demersul initiat de dvs. Doriti sa se schimbe regimul de executare mai inainte de a fi sanctionat disciplinar sau cum? Nu inteleg! Asa cum am scris aici, problematica disciplinara este alta si nu consta in modificarea procedurii de aplicare, a reducerii celor doua termene de cata 10 zile din Lege si din Decizia 336 din 18 ianuarie 2021, ci rezolvarea mai rapida a contestatiilor la instante. Judecarea lor poate dura ani de zile, timp in care detinutul se libereaza! Interesul detinutului este sa traga de timp…Detinutul recunoaste abaterea disciplinara, este sanctionat, face plangere la judecatorul de supraveghere, i se respinge plangerea, face la instanta contestatie, propune martori, tot felul de probe, martori care s-au liberat, nu sunt gasiti la adresa indicata de detinut, se face adresa la penitenciar sa se comunice adresa de la liberare a detinutului, se emit mandate de aducere, tot felul de tertipuri din partea detinutilor, tocmai ca sa nu fie sanctionati. Intre timp, detinutul se ibereaza. Acestea sunt adevaratele probleme ale sistemului! Niciun detinut nu poate sanctionat disciplinar pana nu ramane definitiva contestatia impotriva judecatorului de supraveghere! Pe langa acest fapt, exista si probleme legate de procedura, de competenta comisiei de disciplina, de competenta succesiva a comisiilor de disciplina, chiar, in cazul in care fapta este savarsita intr-un penitenciar, iar sanctiunea disciplinara este aplicata de un alt penitenciar, in caz de transfer, sau de cu totul alt penitenciar cand detinutul a fost transferat in mod succesiv in timpul cercetarii disciplinare…
Termenul de pedeapsă este specific doar penalului….mai puneți mâna pe carte… scrieți aici doar amatori…Pb cu această cercetare este că în unele unități nu există în statul de organizare o funcție distinctă pentru așa ceva.
Domnule Dorobanțu, contestația împotriva încheierii judecătorului de supraveghere nu este o “chichiță”. Este dreptul lui, după cum este și dreptul administrației locului de deținere. Am spus și repet, problema este la instanțe, nici după opt ani instanțele nu au înțeles că Legea 254 prevede o procedură specială pentru contestație, procedură care este confundată în 99% din cazuri cu procedura contestației pe calea dreptului comun. Pe calea dr.comun scrie “dacă legea nu prevede altfel”. Legea 254 prevede altfel! Și această confuzie perpetuă profită deținutului contestator care propune martori ca să dovedească ce? Ce? Soluția judecătorului de supraveghere nu poate dovedită cu martori pe calea contestației! Și totuși instanțele încuviințează proba inutilă cu martori, și asta conduce la amânări pe luni de zile. Judecarea contestațiilor durează mai bine de un an. Nu putem face nimic, nu înțelegeți? Instanțele sunt suverane, dacă judecarea trebuie să dureze un an, doi ani, atunci atât trebuie să dureze! Nu poate interveni nimeni, nici ANP-ul, nici MJ-ul, în activitatea instanței! Este o imixtiune nepermisă! Când administrația penitenciarului arată în instanță ca nu propune probe, solicită judecarea în lipsă, contestația se soluționează la primul sau al doilea termen. Când formulează deținutul contestație, durează ani! N-ați observat diferența? Și mai avem o problemă în instanță, termenele de judecată. Primul termen de judecată poate fi stabilit și peste trei luni de la depunerea contestației. Iar de la un termen la altul se dau și două luni. Nu înțelegeți? Suntem captivi ai acestui sistem! Deși în Legea 254 se prevede că aceste contestații se judecă cu prioritate sau cu celeritate, vi se pare că aceasta se întâmplă?