Răsfoind zilele acestea paginile rețelelor de socializare, am constatat că și-au făcut apariția pe Facebook tot felul de polițiști de penitenciare care bat violent la ușa șmecheriei de tastatură, gata, gata să dea în clocot de atâta virulență și determinare în lupta pentru o salarizare mai bună și pentru condiții de pensionare acceptabile. Mărgelații sunt noii mimi ai dreptății virtuale care trebuie aruncați la tomberonul cu părerologi, opinologi și omniscienți inutili.

Luptătorii din spatele tastaturii

Din experiență vă spun că luptătorii aceștia de tastatură sunt în general nemembri de sindicat sau categoria de nemulțumiți care nu participă la proteste, însă, în mediul virtual, sunt atât de plini de ură, încât ar rupe-n două tastele, când aruncă draconic câte-un comentariu la vreo postare a sindicatelor. Îi vedeți la serviciu, dacă vă uitați ușor în stânga și-n dreapta. Este acel tip de coleg care v-ar lăsa victimă în fața deținutului și ar da bir cu fugiții în cazul producerii unui incident.

Mimi ai dreptății virtuale…

Rare îmi sunt momentele când mă aplec asupra unor mimi revoluționari din mediul virtual, care se cred “crucișetori” pe Facebook și acuză sindicatele de noncombat cu clasa politică. Unora le înțeleg frustrarea, pentru că și eu o simt pe a mea înăuntrul meu. Ce nu pot accepta este mojicia de a-l acuza și înjura tocmai pe acela de la care te aștepți să te ajute și să lupte pentru tine. Cât poți să fii de imbecil?!

Nu mă deranjează dacă cititorii mei nemulțumiți îmi declară “divorț” și nu-și mai sacrifică cele 10 minute de lectură pentru cotidienele articole sindicale. Ce mă repugnă este duritatea cu care explodează câte un nemulțumit feisbucist la adresa sindicalismului. Prin urmare, cei care au nedumeriri, pot pune politicos întrebări și în felul acesta vin cu răspunsuri. Iar când nu vin, însemna că nici eu nu am răspunsuri la toate întrebările. Sunt om, nu le știu pe toate. Cine le știe pe toate, în fond, nu știe nimic.

Tomberonul cu părerologi, opinologi și omniscienți

Toți am dobândit o tehnică specială de a comenta despre orice, oricând și oricum. Printre noi, sunt părerologii, opinologii și omniscienții de pe Facebook, care acuză sindicatele că “nu fac nimic” sau care replică plini de grimase că “ne merităm soarta”. Sunt polițiștii de penitenciare emancipați la comandă, care, la serviciu, nu-și folosesc creierul decât să scuipe semințe de floarea soarelui prin strungăreață, exact ca Florin Piersic în seria Mărgelatu.

Am toată admirația pentru colegii mei care au idei constructive, care gândesc pozitiv și care își urmează cu tenacitate liderii la toate acțiunile sindicale. În egală măsură îi compătimesc pe partizanii internetului, care își arată mușchii doar în spatele tastaturii (pe internet) și se exprimă lipsit de originalitate, într-un limbaj de pușcărie care denotă un comportament împrumutat de la deținuți. Acest gen de opintiți intelectual se informează obsesiv numai din “surse credibile” și sunt mereu furați de prim-planul FAKE-NEWS-urilor.

Cu cât sunt mai mulți acești Mărgelați, cu atât mai mult eșecul nostru este mai aproape, iar polițiștii de penitenciare, alături de militari și polițiști vor rămâne în luneta nesimțirii și indolenței clasei politice.